astăzi începe a 45 a poveste fantastică -
aveam impresia cândva
că eu am născut ziua de 30 Mai și nu ea pe mine
fiecare an primit în dar de la Dumnezeu, deci nemeritat,
a fost o poveste unică în felul ei
prin lecțiile lor am neînvățat fricile
expirându-le firesc cu o zi înainte, pe 29 Mai
- una singură rămâne stăpână, cea precum un secundar care-mi ține
drept ștergător de parbriz-iris: că nu voi fi niciodată
la înălțimea timpului meu, unde el urcă înainte și
mă pretinde acolo
este incredibil, îmi zice oglinda: „uite cum arată un copil
la frageda vârstă de 45 de ani„
de undeva prea de sus mă dojenește privirea mamei:
„ai grijă dragu’ mamii, fiecare poveste, oricât de fantastică,
trebuie s-o primești cu luare aminte, vine-o vreme fără vreme
întodeauna prea devreme
să.ți faci din secundar ac de cravată, chiar dacă nu mai este la modă
și povestea abia atunci va fi despre tine, dacă ai iubit”
„este incredibil, zic oglinzilor, uite trupul meu rotindu-se
pe un cadran deșirat”, sufletul nu-i, el este absent deoarece trăiește
în toți ceilalți cărora le datorez bucuriile
- astăzi fac din lamulțiani-urile toate
bumeranguri, să vi se întoarcă victorioase pentru că
au lovit inima mea și să vibreze în mâinile voastre îndelung