1
n-am vrut să
vă rănesc, ignor, deziubesc
pentru toate câte am făcut
nefăcut

2
deși fiecare atom
din biata mea alcătuire este
fix acolo unde trebuie să fie
deși intențiile, dorințele, chiar și cele mai banale
păstrează în miezul lor posibila iubire
iminentă, latentă
și vă cheamă, știind că la nunta vieții nimeni
nu trebuie să fie absent
toate, dar nu oricum, s-au scurs în Marele Zadar
al erorilor

și pentru acestea rectific:
dezleg toți atomii
ca într-o explozie de lumină
să vă iubească

3
(am scris vremea în ultima vreme
și am de astăzi imperioasa nevoie
să trec absolut totul într-o erată
probabil că și gestul acesta
curând va trece într-o erată la erată)

4
am totuși de ales
să mi se pară o ispită resemnarea
s-o iau de la alt capăt(și precis tot unul greșit)
să împart neaverea și să plec
într-o altfel de pustie
nu precum aici sau
s-o țin tot așa din eroare în eroare lustruind zadarul – vezi?
există alternative

5
nu mă simt deloc obosit
lehamitea am epuizat-o
entuziasmul este în parametri – cât mai pot fi credul…
pot mult mai multe acum (și nu voi mai începe multe doar fiindcă pot)
găzduiesc niscai derute, ce-i drept,
mi s-a cam micșorat Pământul tot ronțăind de-a orizonturi
și hai-hui-ul îmi pare oarecum virtute,
mi-s pașii flămânzi, deci... să mergem

(abia acum înțeleg treaba cu
mârțoaga din basm care se hrănea cu jăratic!…)

6
scrisul e trândăvie – deci sufăr
mirarea e naivitate – deci sufăr
întotdeauna mi-a fost frică de întuneric – deci nu mă mir
că scriu amestecând viciile cu virtuțile
– iarăși nu mă mir
în rest, de orice mă mir
și mirarea nu-i altceva decât
oglindire înăuntru-afară unde infinitul e de-a-ntregul
(e de scris nu glumă!)
iar trândăvia astfel e... proaspătă

7
în câte-o dimineață mă trezesc nou
eu nu mai sunt eu
deși toate lucrurile sunt intime
chiar orice loc de pe Pământ
mă mut dintr-o oglindă într-alta
mereu un altul mă strâmbă
scoate limba, face din ochi, pune coarne
până seara mă familiarizez cu toți acești eu

(probabil experimentez conștient
ce-nseamnă să fii în pielea altuia
ori sunt doar scurte exerciții de iubire
sau nu cumva pozez problemele mele celorlalți eu
să aflu ce părere or avea)

las ușile toate deschise până la refuz și
vă dau vouă zilele mele – de nopți nimeni
să nu se atingă, clar?!