poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2012-10-21 | |
Tăcerea interioară se întinde ca un vers răsfirat
Pe din două, tai ceața cu ochii minții Lucrez într-o lume internă cu tot felul de idei Gândurile au consistență lăptoasă. Ca o sevă, emoțiile ating mintea, Dând naștere unor stări nepopulate de mărunțișuri O calmitate, dincolo de idei și simțuri, Ce eliberează de orice resort trupul Precum și ideile înrădăcinate. Spiritul, cu gândirea sa proprie, Dă naștere universului senin, Pentru ca omul să-și contemple perfecțiunea, Văzută prin ochii naturii înseși. Pe pământ, soare, în cer, arbori Dedesubt, adâncuri, sus, înălțare În mijloc stă omul, zîmbind glorios, După o izbândă asupra neputinței obișnuite De-a contempla armonia lucrurilor mărunte Ca manifestare a ideilor spiritului, a voinței Și-a conștiinței netulburate în acele câteva ceasuri Binecuvântate. ”Numai iubirea are importanță” el spunea, ”Numai iubirea te scoate din ceva, din acel ceva Ce nici un nume nu merită”, Dar este și are rostul lui, ca împlinire, Ca împlinire a realizării într-un final, De dincolo de gânduri multiple, A esenței non-psihotice transcendentale.”
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate