poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-11-28 | |
Un gand din mine
sare ca peștele pe uscat un zâmbet zace nevăzut și doare cât trebuie,cât poate. Eterna dimineață nocturnă mă poartă printre tunete de gânduri vreau să mă trezesc,întunericul mă-ndeamnă,adorm în sudoare. Trag aer ce doare să nu mă sufoc mă agăț de-nvățături biblice *întorc și celălalt obraz* Se-nchid pleoapele de plumb. Imaginez strălucirea soarelui în grote cu mocirlă. Găsesc pietre șlefuite în mii de fețe ce-mproașcă picături de cristale roșii. Tresar de durere,și-mi duc o mănă roșie la gură să opresc monstrul ce amenință lumina plăpândă. Cu cealaltă, apăr licuriciul ce se stinge de atăta furtună. Mă-ndemn în uitare și țip să fugă! Urletul s-agață de mine cu gheare ce lasă dâre. Caut un colț de lumină să-mi pun în gând, găsesc valuri de mătase neagră in care sar ca într-o-mbrățișare.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate