îmi e dor de tine la fel cum îmi e dor de casă când plec în lungi călătorii
ai plecat departe și au trecut luni până când am încetat să mă gândesc la ce ar fi fost dacă nu ți-aș fi dat drumul la mână și te-aș fi ținut tot mai strâns să te doară
și să vezi că mă doare
distanțarea noastră mă omoară zi de zi
și nu am ce face acum
zilele trec și e ca și când aș fi vrut să fac atâtea doar pentru ca atunci când te voi revedea să am ce-ți povesti
însă copilul din mine este unul frustrat, depresiv și agresiv
copilul din mine urăște regulile și școala și din cauza asta nu poate face nimic de care să fie mândru
și tu... tu vei ști toate acestea când te vei întoarce la mine
vei ști că în fiecare dimineață am plâns după fiecare petrecere în care uitam de mine
am petrecut alături de acei oameni de care tu vroiai să mă ferești
și despre care îți povesteam chestii amuzante...
dimineața îmi pun căciula roșie pe cap, încalț aceiași teniși și colind străzile
ca un copil singuratic într-o lume plină de tentații și jucării în care îmi voi pierde calea
și mă voi regăsi