Cotici Ioan, pădurar, Covasna, 57 de ani:

Domnul inginer Sárkány Árpád, la ieșirea lui în pensie, a avut o autorizație la un cocoș de munte.
Știind faptul că eu cunosc bine locurile de rotit al cocoșilor de munte, am ieșit seara împreună la Meneșberți. Ne-am apropiat de loc și am așteptat să vină cocoșii. Un cocoș a început să cânte, pe o cracă, în amonte. Era un vânt puternic. Domnul S árkány a tras cu alice de 4 mm. Am văzut o recție a cocoșului, dar nu a căzut de pe cracă. Nu a căzut nici la al doilea foc și nici la al treilea. Mi-a cerut mie un cartuș. I-am dat unul, a tras, dar tot nu a căzut. Ne uitam unul la altul, că oare ce se întâmplă? După două-trei minute cocoșul a căzut.
Ce s-a întâmplat de fapt. Cocoșul a înfipt ghearele în cracă, să se mențină din cauza vântului și a rămas înțepenit, chiar dacă a fost nimerit de la primul cartuș. El era mort deja, dar a rămas înțepenit. I-am denumit: “ cocoșul blindat al lui Sárkány” .