poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-07-20 | |
Oamenilor le-a fost dat să nu șocheze prin normalitate, ci prin lipsa ei, prin nepotriviri exagerate, prin evidențieri frapante. Atît de nefirești trebuie să fie aceste fapte încît producerea lor să genereze un efect de șoc în moralul colectiv. Nu mă șochează că președintele este hulit (n-am văzut în viața mea unul aplaudat la foc continuu), nu mă șochează că gospodăriile din Moldova sunt măturate de ape (sunt din chirpici și sunt construite pe malurile apelor, prin ,,bunăvoința’’ compartimentelor de Urbanism din cadrul primăriilor, care au dat autorizații de construcție), nu mă șochează că patronii de societăți comerciale îi urăsc de moarte pe comisarii Gărzii Finaciare ori că ploaia cade... din cer. Toate sunt firești, au repetitivitate și explicații logice.
M-ar șoca o relație dintre Patapievici și Sexy Brăileanca, un parteneriat România – SUA de tipul celui pe care Statele Unite îl au cu Israelul, m-ar mai șoca un om care trăiește 150 de ani și șarpele care nu mușcă. Pe scurt, tot ceea ce am mai văzut mi se pare de o normalitate zilnică, pe cînd lucrurile care nu există uneori nici în închipuiri dar prind contur în realitate sunt de natură să te facă să-ți pierzi mințile. Și am intrat în miezul problemei... Nu am văzut și mă șochează să văd o Românie fără agricultură. Toată viața am trăit cu impresia țăranului român pe ogor, or aud acum de la știri că n-o să mai avem pîine pentru că grîul a fost pus la pământ de ploi. Mai aud că trei sferturi din pămînturile țării sunt necultivate. Dacă nu excelăm în fizică, chimie și în premii Nobel pentru pace, am putea excela în a face agricultură, acolo unde... multă minte nu se cere, să fii prost, să ai putere! Mai aud că UE ne dă subvenții și pe terenuri necultivate, numai să nu facem prea multă agricultură să concurăm cumva agricultura din Franța, Germania... De cînd Dumnezeu nu mai facem ceea ce știam să facem cel mai bine? Cînd și de ce am renunțat? Ne-am apucat, pe nesimțite, în contrapartidă, de altceva? Tehnică militară nu fabricăm în România, în sistemul sanitar nu excelăm dacă președintele țării s-a operat în Austria, cu energia eoliană sau solară nu stăm prea bine, în chimie, fizică, bionică sau inginerie nu am patentat mare lucru, așa că pînă la urmă tot cu agricultura ne-am fi salvat. Asta e de-a dreptul anormal: românii au renunțat la agricultură! Roșiile și gogoșarii sunt aduse din Turcia, la fel ca și pepenii, pe care comercianții scriu totuși că ar fi din Dăbuleni. Grîul va fi de import, cartofii din țara sultanilor, strugurii din China, merele tot importate... Și atunci mă întreb: ce fac miile de șomerii din România care își plîng de milă că n-au de mîncare? Din toamnă la arat fraților, că la primăvară v-apucați de pus cartofi! Un colț de pămînt de la bunici tot se găsește!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate