poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-07-04 | |
*
Antemegătorul inepuizabil, TATULICI, ne săuci de cap cu cinci ore înainte să dea potopul în Săucești. Băi frate, le-a dat/pus/băgat, antevorbitorul, tuturor antevorbitoarelor microfonul la, și-n gură; și le-a dat, și le-a dat, de-au deversat și ele (că numai antevorbitoare au fost!) toată apa de prin gură. Uite-așa a crescut debitul, uite-așa!, precum lacrimă cu lacrimă adunate, și ca atunci când te speli pe dinți, când consumi ce consumi, dar dai și de la tine ceva scuipături obligatorii, din tine, la vale. Tehnic vorbind (în mod deplasat!) s-au deplasat și digurile, și casele, și banii, și nevoile. Cu alte cuvinte: “A venit apa și le-a luat, / Podul de piatră s-a sfărâmat.” Nici nu mai ai unde să te duci, să faci și tu ceva... stând în picioare ori pe vine, în intimitate, un pipi ori un caca. Dar, vă asigurăm, gureșe apoase ce sunteți, că Tatulici e pilonul și pionul nucleului protestatar săucean. Eu, personal, nu pot decât să fiu “săucit” de bucurie pentru o eventualitate de inundare pe baza unei competențe profesionale tatulicicătoasă (tatulicicătoică, tatulicicătoare, ori tatulicicătologică?!). Altfel spus, dacă punem câțiva saci de “tatulici” la baza deficitului de comunicare, or să-și ia toate apele alt drum, în situație de urgență. Se vor duce apele în Arabia Saudită, în Iran, în Sahara, ori în deșertul Kalahari, în Nevada, ori înapoi, în susul cerului! ** Nu cu multă vreme în urmă, dădeau p-aci vandalii, goții, cumanii, slavii, tătarii, ungurii. Co-locatarii își luau, fiecare, câte ceva: care oaia, care capra, care vaca... fiecare ce avea la-ndemână și urcau la deal, la umbră de codru des, mai ales – iertată fie-mi licența! Unele femei, care rămăseseră mai în urmă, se mai pricopseau cu câte o însămânțare pe toată viața. Periplul ăsta vale-deal (luncă-val!) îi excede tatuliciului precum briciul pus la beregată – în funcție de evoluția evenimentelor! *** Un singur om (așa se spune încă, la noi, unui bărbat) l-a întrebat pe Tatulici ca un brici: dumneata ce cauți aici?, că n-avem nevoie nici de Băsescu nici de Boc, ci de ingineri de ape și de poduri.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate