În pădurile mele albastre
Frunzele se hrănesc cu cer.
Din cauza asta,
oxigenul pe care îl scot pe nări
este câteodată înnorat.

În pădurile mele albastre
Păsările cântă blues.
Din cauza asta,
Poteca se unduiește provocator
Stârnind fără să știe necunoscutul.

În pădurile mele albastre
Inorogul îmi iese însetat înainte.
Din cauza asta, nu vede niciodată
Că, de câte ori se apleacă
Să se adape din palmele mele,
Cornul lui îmi străpunge inima.
Din cauza asta,
Picuri albaștri i se preling pe stiletul nevinovat.
Din cauza asta,
S-ar putea crede că sângele meu e albastru
Când, de fapt, nu e decât noaptea
Care mi se târăște prin vene.