… Ce naiba, e vorba de bunuri publice, keynesian vorbind! Ori, prin disimularea făcută, Comosia Noțională de Startistică m-a speriat. Disimularea mi-a atacat “călcăreaza lui Achile”.

… Vă dați seama, c-am intrat într-o bășcălie concretă, ca o rablă programată pentru prima casă necesară prin reducerea sporită a cheltuielilor cu bunuri de tot felul și de agenți care nu se justifică la un loc cu ceilalți care continuă măsurile la nivel local, unde trebuie să trag un fel de mică linie dreaptă privind asumarea acoperirii căcărezelor guvernamentale – altminteri crude și nealterate.

… Suntem într-o criză de șoc, de câteva luni, de materie primă, iată!, dar n-am știut ce știu jurnaliștii “prestidigioniști” care ba ne bagă, ba ne scot, făcând abstracție de băgarea sau ieșirea dintr-un moment crucial, iar România ne lovește și gata, de ne vom trezi cu căcărezele re-aruncate-n fund, nu unde trebuie să se ducă ele prin cădere liberă, adică vor fi un fel de helicoptere, în condițiile în care eu sunt adeptul sloganului: “vis și făcut, fără credit istoric lunar!”.

… Nu spun că nu-i constituțională o “mențiune de centură”, însă vă avertizez că dacă-mi cade centura și, prin consecință nădragii, tot ce mai urmează va fi o încălcare a dreptului constituțional la informare, care va fi crunt violat, fiindcă o să mi se taie... cum se spune...; ba mai mult, o să mi se taie și dreptul personal la exprimare publică, adică Parlamentul nu face altceva decât să promoveze un film XXX.

… Fără discuție!

… Mai rămâne de rezolvat un mister: ce sex are asumarea, comparabil cu sexul pe care-l are micțiunea? Nu cer un răspuns imediat. Să lăsăm parlamentarii bărbații să-și scuture evidențele, iar femelele să-și tamponeze invențiile.

… Singura mea opțiune ar fi... una “sefeistă”, anume: “ghilotarea explicită”.

… Vă mulțumesc pentru atenția încordată!