Mihai LEONTE este un nume ce mi s-a revelat într-o străfulgerare de-o clipă. A fost ca un fulger ce mi-a luminat conștiința în momentul în care am făcut cunoștință cu poezia domniei sale. Pe lângă darul de a scrie poezie, Dumnezeu i-a hărăzit copilului de țăran născut în Moldova, comuna Bunești, județul Suceava, onoarea de a scormoni măruntaiele pământului. Prin meseria și prin poezia sa, Mihai LEONTE este un diamant șlefuit de timp și de încercările vieții:

„Pașii mei imprimați în minereu,
Se regăsesc în frumoase bijuterii,
Pe care însă nu le voi purta eu,
Ci ai bogaților frumoși copii.

Îmi cânt în continuare meseria,
Practicată în lumea fără cer,
Voi păstra în suflet nostalgia,
A întunericului plin de mister!” ( Pașii minerului )

A vorbi despre poezia sa este ca și ca și cum ai folosi un limbaj codat accesibil doar Alchimiștilor:

„În cuvinte îmi sculptez viața,
Va dăinui mai mult ca-n piatră,
Renasc din cenușă dimineața,
Cu inima tânără ca și altădată.” ( Viață sculptată în cuvinte! )

Poezia sa este Alchimie! În taină, poetul își zămislește opera:

„Am dat lumii tinere ramuri,
Aprinzând alte vieți, noi torțe,
Mergând sub ale iubirii flamuri,
Emanând alte puternice forțe.”

Ca să-l poți înțelege trebuie să te apropii de El în vârful picioarelor…vorba i-ar deranja tăcerea. Numai îngerii pe harpele lor, ar putea povesti, în graiul strunelor delicata și enigmatica sa poveste de viață:

„Ne prindem în jocul de stele,
Ne vadă Universul frumusețea,
Sub cerul care nu are perdele,
Să ne revedem tinerețea.”

Încerc să vorbesc în șoaptă:
- poetul își iubește meleagul natal, natura, familia, viața cu alte cuvinte. În modestia-i de filosof, el iubește viața simplă. Nimic contrafăcut nu-i atinge coarda inimii decât „dorul, vis colorat”!
„Mă las cucerit de cerul senin,
Îmbălsămat în ploi de stele,
Cu pieptul de iubire plin,
Liber să mă pierd prin ele.

Ochii tăi de cicoare,
Se reîntorc dintre stele,
Aducând lumini în izvoare,
Fericire inimii noastre.”

Poezia sa aparține limbajului secret al inimii. După lunga călătorie pe care am întreprins-o în poezia lui Mihai LEONTE, am refăcut, virtual, călătoria sa inițiatică, peisajele descrise din care nu lipsesc:codrii seculari, muntele și marea, câmpia și pajiștile „albastre” și nici grădina casei părintești „Edenul, copilăriei”:

„Răchitele, simbolul casei părintești,
Grădina mare cu merii Ionathan,
Copilărie oare unde ești?
Să-l mai ascult o dată pe LICAN.” ( Grădina de acasă )

- călătoria printre stele dar și în tunelele misterioase ale minelor în care a trudit poetul. Am încercat să creionez un portret al poetului, dar n-am reușit să cuprind în cuvinte, luminile și umbrele din viața sa. L-am asemuit cu floarea de lotus ce-și trage seva din „noroiul” lumii dar reprezintă simbolul desăvârșirii…O candelă albastră la răscruce de veacuri! Se deduce că inspirația poetului este variată dar sipetul în care ar putea fi adunate comorile ei nu se poate face dintr-un material terestru. Numele lui Mihai LEONTE este scris pe o steluță albastră, hărăzită lui încă de la naștere. Poezia sa e pulbere de stele ce cutreieră cerurile apoi se așterne, încet și cu migală, în cărțile scrise:
• 1999 - a apărut placheta ,,Alb negru’’ (volum de poezii)
• 2000 - a apărut placheta ,,Nostalgii’’ (volum de poezii)
• 2001 - a apărut placheta ,,Valențe medii’’ (volum de poezii)
• 2001 - a apărut placheta ,,Reverii adverse’’ (volum de poezii)
• 2002 - a apărut volumul ,,Meditații admise’’
• 2004 - a apărut volumul ,,Apogeul metaforic’’
• 2006 - a apărut volumul ,,Agate magice’’
• 2006 – a inițiat apariția volumului antologic al poeților de pe NET; Spiralele vieții
• 2007 – a inițiat apariția volumului antologic al poeților de pe NET; Drumurile vieții
- 2008 – selecționat în volumul antologic; Freamăt de dor la Editura 3D.
- 2008 inițiază apariția volumului antologic al poeților de pe NET; Mirajele vieții, care a apărut la Suceava.
- 2008 a apărut volumul Mirajele albastre
-2009 a apărut volumul antologic al poeților de pe NET; Izvoarele vieții.
Inspirația lui începe cu visul: ,,Voi rămâne un veșnic visător,/ Citindu-mi viața în globul de cristal,”(Globul magic de cristal ), mai întâi vede slovele alergând prin văzduh de unde le adună și le înșiră într-o formă neasemuit de frumoasă. O frumusețe ce seamănă cu șiragurile de mărgăritare.
Femeia lui Mihai LEONTE este „Alfa & Omega”:
„Alfa a fost
Zâmbetul tău.
Omega?
Cenușa tămâiei
Din cădelniță.”

Pe când Bărbatul este un cuceritor, un călător prin gânduri care se lasă ademenit de muze…iar „trecutul și prezentul își dau mâna „ pe drumul urmat de sine:

„Când călătorești prin gânduri,
Te întorci la început,
Amintiri așterni în rânduri,
Să nu uiți ce ai făcut.” (Trecutul ca...prezent!)
Dragostea e un cântec de lebădă ce străbate eternitatea:

„Îmi cântă stele la fereastră,
De cu seară până-n zori,
Venite din Pajiștea Albastră,
Să-mi aducă de la tine flori.

Revino în fiecare noapte,
De acolo, de departe dintre stele,
Dezvăluie-mi secretul prin șoapte,
Cântă-mi simfonia iubirii noastre.”

Poetul a descoperit în femeie și un ideal religios:

„Pe firmamentul lumii ești o stea,
Ai aprins flacăra vieții pe Pământ,
Poeții nu vor înceta a te cânta,
Emani prin tine tot ce este Sfânt.” (FEMEIA, ETERNA STEA)

Iubirea, credința, speranța se desprind din versurile poetului. Mihai LEONTE concentrează în poezia sa un timp și un spațiu: sfârșitul sec. XX și începutul mileniului 3.
Descoperirea poeziei lui Mihai LEONTE, a unei poezii inedite și vaste ca întindere, reprezintă un eveniment fericit pentru mine, Floarea CÃRBUNE, poet ce a debutat în volumul antologic, „Izvoarele vieții”, inițiat de domnia sa. Străduința poetului, de a descoperi noi talente, este demnă de laudă fiind încununată de succes, atât în rândul poeților și cititorilor acestora, dar și în literatura română de la răscruce de milenii.
Pe lângă ritmul celest, profunzimea sentimentelor, armonia și culoarea diafană a versurile lui Mihai LEONTE, care vibrează antrenând sentimentele cititorului căruia îi atinge profunzimile sufletești, poetul mai creează tablouri și stări sufletești de o inedită frumusețe dând greutate și valoare cuvântului al cărui sculptor priceput este.
Cu adâncă plecăciune,
Floarea CÃRBUNE Constanța