între mine și albastru
se rotește iar câmpia...





COMENTARII...fără răspuns:

Dor...i în oglinzi...
ioana matei

George Pașa, mare nedumerire...ce interesant!...(oare poetul cum a aflat?...și in ce timp iși scrisese comentariul?)!!!...când am schimbat titlul textul nu avea afișat niciun comentariu...si-mi amintesc foarte bine, am facut asta după câteva secunde de la postare ... pentru că prefer oglinzilor oblice, oglinda verticală...și ca modalitate grafică de reprezentare permisă absenței nivelului meu de acces, cel mai accesibil mi s-a părut a fi... I... când rodul e dor și dorul e rod...esențe complementare ale manifestării iubirii în orice timp...în orice spațiu...chiar dacă dorul aici, în spațiul românesc, a fost prins/definit în cuvant...oare dintr-o necesitate absolută?... oare dintr-o neîntâmplare/întâmplare?



Aurel Sibiceanu, Dor i I iRod... în strâmbe oglinzi? ...

oricum, perspective orbitoare!...în care oglinzile trec una prin alta...și mâinile dau sens...
Vă mulțumesc!
CONTINUARE...COMENTARII raspuns...



Aurel Sibiceanu

A fost așa:
poetul privea un măr,
se pregătea să-l pape...

La un moment dat i s-a părut
că mărul este de aur...
A avut brusc imaginea simetriei
celor două jumătăți;
urma să se apropie cu lumina cuțitului de măr...
a văzut și viermele...

Atunci m-a trimis pe mine
să-i scriu numele lui Irod aici...

A fost în timpul fără timp...



cine papă azi un ou...

ioana matei
[27.Feb.2010...continuarea]

poetul

"A fost în timpul fără timp..."

A fost și nu mai e...

de când

"i s-a părut
că mărul este de aur..."

numărând proporții perfecte în gândul separare...
cuvântul omoară copii?...


= Da
Aurel Sibiceanu
[27.Feb.10 20:45]
Și gândul, și cuvântul

Moartea cuiva începe
în conștiință.
Știi la fel de bine...


NU...

ioana matei

[27.Feb.10 20 40]
Moartea "cuiva" începe cu ...tine!...