Banii din mâinile oamenilor
miros a plastilina.

Rândurile carților stau
cu picioarele-n sus
și câte-un tâmpit
le decapitează cu creionul.

Din tavan curg
spătare de scaune;
Deasupra, oamenii
se-mpovărează cu păcate
dibuind lumile de dincolo
de dumnezeu.

Eu mă desfac
în literele lui nicăieri
și cad de la stânga la dreapta
în ritm de cruce.