Niciodata nu m-am gandit ca poate dura atat...sti ca imi place sa te ranesc dar constiinta imi spune "nu"...lucrurile pe care le simt par atat de reale. Tot ce iubesc moare prea repede sau e deja mort, sunt urmarit de pacatele din trecut, nu am nici un motiv sa folosesc toata puterea, nu e nimic ce-ti pot da..nu-mi pot scoate emotiile din cap, nu pot sa-ti promit nimic...asa ca omoara-ma acum.

Prostule, esti prins intr-o catacomba complexa a slabiciunii tale jalnice, sufletul tau secreta insecuritate, asa ca traiesti in partea reflectiva a onglinzii; terifiat de adevarata putere..ti-e frica.

Departe de regatul meu, vise de aur...departe e lumea ta pierduta in marea nimicului...unde pot fugi acum? cand vom invata? cand e pierdut e plecat pt totdeauna, dar asta nu mai conteaza acum de cand am descoperit adevarul...imi face bine; si cum ma plimb singur, noaptea ma inconjoara ca o patura, visele pe care le-am avut au fost odata despre iubire si mandrie, orizonturi de ceata imi blocheaza viziunea asupra lumii..dar ochii corbului imi arata tot ce trebuie sa stiu, pamantul pe care l-am iubit e atat de rece

Voi sparge cristalele si stelele le voi dobora, nu mai sunt paralizat...in vise inima mea e neagra ca si noaptea unde luna cade in lacrimi pt ca am adus sufletul rece din abis...sufletul ei a fost vandut..ea-misterios

Nimic nu e mai rau decat sarutarea oglinizilor reci, dupa un timp te dezgusta toata lumea, vrei sa fi singur...sa nu-ti vb nimeni caci daca cineva incearca, iti pierzi controlul, cuvintele otravesc, pasiunea sangereaza..nu e nici o salvare; misca-te odata cu vantul, cu furtuna, vad doar soarele vertical, sa ma vad pe mine..cel ce stiu ca sunt, cel ce nu a vrut sa fie ce e acum, incepand de jos dar acum ma duc tot mai sus...de la 1 la 10, pt ca 10 e 1 si...nu-ti pierde timpul care include toate timpurile unde o secunda e o eternitatea, o eternitate e acum si acum e pt totdeauna, inhaleaza-l, acum e timpul meu, unde aproape totul e neutru, unde cei mai multi s-au inchinat minciunii..vezi tu, nu ma potrivesc acestui joc, talentele mele se transforma in taloane...imi va cumpara un zambet pretios..asa ca zambeste pt regele pe care l-am ucis cu mult timp in urma

acum sunt cel necurat..stropul negru de pe fundul paharului tau..ar fi bine sa bei sau arunca-ma in sus pt ca sunt pe buzele tale, pe limba ta; steaua cea mai mare atat de stralucitoare incat toti vin sa-mi guste lumina..te pot duce departe dar te voi arde inainte sa ajungem acolo, dar cine sunt eu sa-ti stau in cale?!

In timp ce merg prin cenusa..soptesc numele tau, nu sunt al ei pe cat de mult ea este a mea

Atata sange pt o lume atat de mica...a trebuit sa ma omor ca sa traiesc in continuare, a trebuit sa te inec..ca eu sa traiesc, vb cu mine pe tot drumul pana la statie..poze in capul meu cu destinatia finala...am incercat sa ma salavez dar "ma" tot aluneca..cu cat mai "daruiesc" ei..mor mai mult

nu pasesti usor in 14 ani, prietenii tai stupizi spun ca eu sunt cel vinovant, dar au fost 14 ani de tacere...14 ani ai disparut pt todeauna, ca o tarfa a zis "in viata asta nimic nu e pe gratis", am fost cainele..acum, cand bestia e libera sa caute, o sa ma "joc"

Ochii imi ard si nisipul timpului meu creste...doar o viziune care nici nu stiu daca imi pune un zambet pe fata, daca ma face fericit...daca lupt pt o cauza sau nu, acum poti sa ma auzi? o sa te urasc maine pt ca m-ai facut azi sa te urasc...apusul se asteapta sa fie ultima cu intoarcerea mea vasta...unde tragedia in teorie si practica cade, interesat de supravietuitorul singur a carui soarta e mai rea decat blestemul lui Sardonicus mestecandu-si propria saliva; au visat la un dumnezeu si i-au spus crestinitate dar e mort, si nu-mi pasa...daca e un iad, ne vedem acolo...acum sti cum e sentimentul. esti una la un milion, esti o stea...poate intr-o zi te voi vedea inainte sa ma faci sa plang, daca ma calci o sa iti distrug toata lumea...o sa te tarasc in gropile sufletului meu...moartea nu mai este asteptata de noptiile nedormite...nu e timpul pt plans...nu e timpul pt regrete, totul o sa fie bine

in plina zi vine intunericul; nu e nici un inceput nici un sfarsit in povestea batranului...ma intreb daca ma mai tine minte, soldatii vin in bataia tintelor inamiciilor...stiu ca trebuie sa faca sau sa moara..chiar daca se include sinuciderea...asta e raspunsul rugaciunilor lor? nu au nici un rost acestia ce se roaga acelui dumnezeu... nu vreau razbunare, imi place felul cum te prostesti...cum ma impingi si de fiecare data ma intorc orice ai face..totusi... voci din trecut urla pt atentia mea...totusi sunt intr-un cerc in bataia soarelui vertical, invartindu-l...astfel timpul meu se scurge...mai repede dacat iadul pe roti..ma face sa ma simt bine

spune-mi daca vezi viziunea unui loc perfect...cred ca nu. imi place sa dansez cu umbre pe onglinzi negre...in bataia lunii care atarna ca un portret trist..dar mai departe, fara lacrimi te rog, dispar si sparg globul de cristal, dragostea e doar un alt motiv pt ura, dar acum incep sa ma joc cu cutitele, sa tai mana ce hraneste minciuna...dute dracului, dute si da-te dracului...nimeni nu trebuie. porcule( albastru si negru si oase rupte).Acum "eu" nu vin des pe aici..dar gazdele pe care le-am vazut, drone...as fi murit de un milion de ori doar sa simt respiratia, sa arat lumii ce pot fi...nimic nu ma mai opreste pt ca acum nu-mi mai pasa, sa le ia dreq pe aceste voci din capul meu; o sa-ti joc jocul dar daca pierzi va trebui sa platesti, poti sa-ti folosesti iluziile, sa le lasi sa te duca oriunde...cred ca nu este.

Refuz pe cine stiu, figura mea imi reflecta fanteziile...atat de mare in ceva atat de mic. Acum arde in intuneric. Cand sunt langa ea ii simt mirosul ce ma face sa visez, ramane imprimat in minte, in piele, atat de dulce incat ma simt pe acel taram, pe acel balcon, fumand o tigara,cafeaua in mana stanga, privind autostrada, apusul soarelui, gandindu-ma la ce reflecta viata mea din trecut; ma intreb daca nu ti se pare ciudat cum mesele sau intors pe mine si pe tine, cat timp vom mai continua sa traim asa? nu ma gandesc la asta acum, it feels good to me, chiar daca nu voi mai vedea inca o noapte. Acesta este visul de foarte mult timp..pe care il voi trai, mai devreme sau mai tarziu, chiar si gandul ca voi fi singur acolo imi pune un zambet pe fata; am deschis capitolul, paginile sunt rasfoite...si te inseli daca crezi ca mi-e frica sa iubesc...

poti sa faci ce vrei, sa-ti vinzi trupul oricui, in curand totul se va sfarsi, o sa regret ca nimeni nu m-a inteles de ce vreau sa fiu singur in unele momente, de ce nu pot da iubirea pe care o tin "conservata" in mine, de ce mi-e frica de atingerile tandre, de un sarut, de o singura imbratisare, de ce urasc pe multa lume, de ce fug de melodiile calme, lente, triste...dar pe cine-l ingrijoreaza?! nu-mi pasa, nu eu pierd...nici nu castig. Anii vor trece iar eu nu voi mai fi nici o amintire ci doar o umbra, am toate motivele ca sa nu fiu aici, lasand cantecele pe taramul eternitatii chiar in gheata. Cand voi afla motivul, poate voi gasi o alta cale, o alta zi, cu toate sezoanele, o voi face mult mai bine; cand ti-ai scos capul din nori, cand esti cu picioarele pe pamant nu mai vorbesti asa de tare, nu mai umbli asa de mandru, cred ca trebuie sa trec mai departe, fara tine...auzi cum oamenii isi canta cantecele? uneori aceste lucruri sunt atat de simple, uneori sunt facute sa te rupa in doua. Vedeti voi, fericirea e doar o iluzie ce dispare, nu e vina mea, doar voi m-ati creat, ati facut un caine din mine, iar acum o bestie.

provocare mortilor ce moise o interzice, creatia sinistra...nu inseamna nimic, las maini violente pe cei ce ma urasc, ce nu ma suporta, ce ma tradeaza si mai ales las urme celor ce ma indispun..totul e relevant pe cat de irelevant l-i se pare altora...eu imi comand, eu ma supun comenzilor. Se pare ca m-am inselat cand am zis ca un simplu raspuns negativ te poate distruge dar de fapt cuvantul "da' e pentru ura, pentru pace si distrugere, fericire, durere, speranta etc. Frica si durerea poate acompania moartea sufletului sau "inghetarea". Memorii, istorie, agonie, lasati-ma sa vad acea lume hidoasa ce m-a format. O sa-mi pastrez doar o stea din Ursae Minorus, Polaris nu va muri niciodata. Dupa ochii mei o lume explodeaza..am ales ura, apetitul pentru distrugere...pt ca atunci cand te paraseste nimic nu se compara cu lumea rece intr-o noapte pe ocean reflectandu-se in oglinda ochiilor...in paradisul oglinziilor lucrurile au o cale ciudata...