ce ființă stă aplecată deasupra ta
și-ți aruncă petale înaintea pașilor
ce ființă scrie cu creionul dermatograf
numele tău pe frunzele îngălbenite cuprinse de agonia sfârșitului
buzele ei mai dulci decât sărutul morții
ochii ei atât de triști încât lacrimile
au format la colțul pleoapelor stalactite de sare
ce ființă de dincolo de lume te urmărește
ca un obsedant ecou bacovian ca o apă
ce scaldă forma trupului tău îmbrăcat în cuvinte
ca un răspuns absent