știu drumul acesta ca pe podișul din palmă
îi măsurăm pașii cu două perechi de sandale
dacă ai timp de ce n-ai veni
să ne luăm lumea-n cap și s-o ducem în vale
dezlegați de minune obosiți de ea
să aprindem stelele cu o brichetă
cortine încinse să ducem pe cer
să facem din lună - actriță cochetă
să sune după noi a dezmăț și-a-ntrebare
părinți îngropați în legende pe-ascuns
lumina în pâlnii să-și stoarcă nimbul
din cuvânt să ne scape sensul impus
dacă ai timp de ce n-ai veni să pășim
în noi ca-n muzee cu vești neatinse

să mestecăm muguri să bem dimineți
sorbite-n ulcele - scobite-n pereți
la stânga-i mereu un drum de atlaz
ridică sprânceana dar vino cu mine

dacă ai timp de ce n-ai veni
să ratăm închisoarea c-o urcare-nspre sine