e un sentiment pe care nu pot sa il incadrez nicaieri... e un semntiment pe care nu il simti venind dar, crede-ma, il simti plecand. si cat timp sta, dragostea iti face viata uimitor de perfecta! nu imi dau seama de natura ei. nu imi dau seama de unde provine, de ce se manifesta cum se manifesta si in final, de ce are atata putere asupra unui individ (in cazul acesta ma ofer voluntar spre a testa pe mine propria teorie...). dragostea e un amalgam de sentimente, informatie, momente, locuri si stari sufletesti care, amestecate, au acelasi efect asupra creierului si, in definitiv, intregului corp uman, pe care il are o lovitura puternica asupra unui recipient cu nitroglicerina. unul devastator! dragostea e magie? se prea poate. pana acuma, in afara de lungi si intortocheate povestiri, la fel ca si cea de fata, pe care le scriu persoane in cunostinta sau necunostinta de cauza, nimic concret nu poate sa explice efectul ei asupra omului. se prea poate sa fie magie. are toate calitatile si defectele pe care le are aceasta. ambele sunt frumoase. foarte frumoase, ambele te uimesc, te tin cu sufletul la gura si iti fac inima sa bata mai repede. ambele iti coloreaza viata si, chiar daca uneori pentru destul de scurt timp, ambele ti se par perfecte. dar uneori, magia este numai iluzie. la fel ca si dragostea. am citit asta undeva, scrisa de o buna prietena de-a mea. desi nu prea am inteles cand am citit prima data acum imi dau seama ce inseamna. in spatele zambetului perfect stau sechestrati porumbei speriati si iepuri albi care isi asteapta cu nerabdare randul la scena. si la fel ca si in magie, uneori dragostea este alcatuita doar din imagini. doar aparente. e foarte greu sa iti dai seama care e adevarata si care e falsa! de ce? pentru simplu motiv ca nimeni din cei care au iubit cu adevarat sau stiu magie... nu si-au impartasit secretele cu lumea. pana acuma...