Saracul Maresal Antonescu ! Daca ar fi stiut, in 1941, atunci cand toata tara era la picioarele Conducatorului, cand toti se grabeau sa-i aduca lauri, daca ar fi stiut ! Daca ar fi stiut ca va fi tradat, parasit ca un caine, dat pe mana celui mai cumplit dusman, ar mai fi trecut el Prutul ? E, intr-un fel, intrebarea cheie pentru ca inceputul sfarsitului nu a fost 23 August ci ziua aceea de vara din 1941.
Ce ar fi facut daca ar fi aflat in 1943 sau poate chiar in 1944 ? Ar fi fost o represiune dura, ar fi spanzurat generalii de corzi de pian, ca Hitler ? Ar fi luptat ca un animal incoltit ? Sau, in spiritul mioritic, si-ar fi oferit gatul la taiere ?
Sunt numai supozitii-si totusi, ar fi trebuit sa stie.Sau sa-si aduca aminte pentru ca "cei care nu tin minte istoria sunt condamnati sa o repete".Sa-si fi adus aminte de 1916-1918, alianta cu Antanta, apoi pacea separata de la Buftea, apoi iarasi alianta. Si, de multele tradari aferente. Tradari in mijlocul celui mai select corp ofiteresc. Mihai Sturza, V.Verzea-cativa tradatori care au scapat bine mersi. Dar Maresalul era credul. Se simtea sustinut de toti-nu il sprijinisera public Maniu si Bratianu ?
Si iata-l pe Maresal in multime. Toti vor sa-l foloseasca, toti vor sa scoata castanele din foc cu mana lui. E cel mai indicat sa treaca Prutul-e primul de care se vor putea dispensa. Nu era nici omul partidelor, nici omul palatului-era un nimeni din punct de vedere al spatelui. Iar sprijinul popular- sa fim seriosi.Babele si mosii isterici care-si trimisesera copii la moarte fluturand basmale, cu zambetul pe buze (razboiul era departe si nu mergeau ei sa moara) au dat inapoi atunci cand razboiul a ajuns in casele lor.Au dat inapoi la primul bombardament. Au dat inapoi ca niste lasi-nu cerusera ei Basarabia, ei nu stiau nimic.
Si iata-l pe Maresal singur. Toti au fugit. Decizia era a lui. Nemtii nu tineau neaparat sa intram in razboi-chiar nu tineau de loc-memoriile maresalului Manstein o dovedesc. Armata romana-ca si cea italiana-era o povara si un dezastru din punct de vedere logistic. Pe de alta parte nici neutralitatea nu ne-ar fi putut scapa neaparat de rusi-cazul Bulgariei este ilustrativ. Si totusi, o armata neutra, bine echipata, cu arma la picior ar fi fost un factor de frana in calea instaurarii comunismului in Romania.Dar Maresalul era singur. Si timpul, si toate lucrau impotriva lui.
Cei care contesta actul din 23 August ca principiu sunt orbi. Nu se putea face altfel. Nu era alta cale. Rezistenta disperata pe fantomatica linie Namoloasa-Focsani ar fi fost un dezastru. Armata romana ar fi fost distrusa in intregime de tavalugul rus- si trebuie tinut seama ca Frontul 2 ucrainean era doar un front secundar. Rusii isi doreau cu disperare o operatiune aeropurtata pentru care aveau si trupele si logistica necesara-ori rezistenta le oferea aceasta ocazie-planurile STAVKA prevazind parasutarea a 2 divizii in imprejurimile Bucurestiului concomitent cu atacuri in cleste care ar fi izolat si zdrobit complet armata romana.Speranta armelor secrete germane era iluzorie-aliatii bombardau ziua si noaptea Reich-ul-pur si simplu nu era posibila realizarea unor astfel de arme in cantitatile cerute.
Rasturnarea aliantelor era singura optiune logica. Ideala ar fi fost o actiune hotarata, sprijinita de aliati. Nu exista loc de sentimentalisme sau de regrete dupa ce ai tradat. Oferta facuta nemtilor de a se retrage era o iluzie sau un sadism-ar fi insemnat pozitii nemtesti pre-pregatite in Ungaria, un timp in care romanii sa le tina singuri piept rusilor-iar nemtii n-ar fi acceptat niciodata- cazul Ungariei e elocvent-au incercat iar Horty a fost inlocuit rapid .
S-ar fi putut face daca nu s-ar fi urmarit in primul rand razbunari meschine. Asa cum am aratat in "23 August-Crucificarea" existau alternative.A spune ca regele l-a predat pe maresal comunistilor fortat inseamna a spune prostii. Numai ca, la fel ca de n ori s-a facut cum a fost mai prost. Maresalul a fost sacrificat fara nici un fel de resentiment de complotul Rege+partide atunci cand Maresalul ar fi putut conduce armata romana in drumul ei spre vest. Ar fi fost cu totul altceva. Atata doar ca n-a fost sa fie. O improvizatie pripita cu sansa unui noroc fantastic-iata ce a fost 23 August. Si, cu pretul onoarei si al vietii unui om-Maresalul Ion Antonescu