Despre astrologie

Astrologia este știința descifrării destinului uman în funcție de harta cerului din momentul nașterii. Ea depinde de ziua, luna, ora și localitatea în care s-a născut o persoană, definită ca nativ.
Începuturile științei astrologice se pierd în negura timpului, fiind situate în acea perioadă de înflorire și dezvoltare a imperiului asiriano-chaldeean simbolizată de Babilon. Un manuscris apocrif etiopian, “Cartea lui Enoh”, prezintă o legendă stranie care descrie intervenția unui grup de 200 de “îngeri” veniți din cer cu “care de foc”. Aceștia au adus oamenilor cunoștințe ce le-au permis o evoluție rapidă în numeroase domenii. Ei i-au învățat meșteșugurile prelucrării metalelor, medicina, arta războiului, muzica și artele plastice, agricultura, teologia, oferindu-le și unele cunoștințe despre formarea Universului și despre Astrologie.
Privind pe cer în serile senine, vom observa diferite constelații mai mult sau mai puțin cunoscute de noi. Douăsprezece dintre aceste constelații: Berbecul, Taurul, Gemenii, Racul, Leul, Fecioara, Balanța, Scorpionul, Săgetătorul, Capricornul, Vărsătorul și Peștii, formează în jurul pamântului așa numita centură zodiacală. Etimologic vorbind, astrologie înseamnă limbajul stelelor (aster=astru, logos=cuvânt, vorbire). Astrologia încearcă să înțeleagă limbajul stelelor, să descifreze influiența lor asupra noastră, să înlăture o parte din misterul care le și ne înconjoară.
De la fizică știm că două corpuri interacționează între ele cu o forță direct proporțională cu mărimea lor și invers proporțională cu pătratul distanței dintre ele. Este logic deci să acceptăm ideea că respectivele corpuri cerești exercită asupra noastră efecte conjugate, mai puternice sau mai slabe, în funcție de dimensiunile lor și de distanțele la care se află. Din experiență proprie cunoaștem influiențe ale unor corpuri cerești asupara noastră. La lună plină starea de neliniște a oamenilor și animalelor este accentuată, aproape tot ce se inițiază pe lună nouă are mari șanse de a se finaliza cu succes, simțim pe propria piele efectele activității solare legate de succesiunea anotimpurilor, etc.
Zodia reprezintă constelația în dreptul căreia se află Soarele pe centura zodiacală în momentul nașterii; ea poate fi în zona vizibilă sau în zona invizibilă din locul în care ne aflăm. Ascendentul reprezintă corpul ceresc ce răsare la orizont în momentul nașterii. Harta cerului reprezintă astrograma natală, care este personală.
Horoscopul este o astfel de hartă, iar denumirea lui vine de la cuvintele grecești: hora=oră și skopein=a privi, a vedea. Astrologul calculează harta cerului, analizând apoi influiențele care apar între diferitele corpuri cerești și între acestea și o anumită persoană. Pe baza acestor date se poate desluși caracterul cuiva. Horoscopul este o sursă de informații asupra capacităților individuale, asupra predispozițiilor și a posibilităților de a valorifica aceste predispoziții.
Pe astrogramă, planetele pot forma diferite unghiuri numite aspecte, care le amplifică acțiunea, o micșorează sau o împiedică, în funcție de gradul de “înțelegere“ dintre ele. Planetele care patronează diferitele zodii sunt: zodia Berbecului este patronată de Marte; zodia Taurului de Venus; zodia Gemenilor de Mercur; zodia Racului de Lună; zodia Leului de Soare ; zodia Fecioarei de Mercur; zodia Balanței de Venus; zodia Scorpionului de Pluton(diurn) și Marte (nocturn); zodia Săgetătorului de Jupiter; zodia Capricornului de Saturn; zodia Vărsătorului de Uranus(diurn) și de Saturn(nocturn); zodia Peștilor de Mercur. În cele mai vechi scrieri găsim teoria potrivit căreia Soarele, Luna și planetele sunt zeități care guvernează destinele oamenilor. Lor li s-au atribuit trăsături umane individualizate. Astfel, Mercur era isteț, rapid și cu înclinații pentru comerț, Marte era suveranul forței și al războiului, Jupiter îi domina și ajuta pe oameni, Saturn era un zeu capricios și răutăcios; Soarele, Jupiter și Saturn erau activi ziua; Luna, Marte și Vanus erau activi mai mult noaptea.
Monumente megalitice de tipul celor de la Stonehenge, Aveburry și Newgrange din Marea Britanie și din Irlanda puteau îndeplini rolul de observatoare astronomice și astrologice acceptându-se, cu o mare doză de certitudine, că astrologia acelor timpuri avea numeroase legături cu credința. La multe popoare preoții erau și astrologi.
Astrologia, știință mentală aparținând cunoașterii esoterice, reprezintă astăzi unul dintre subiectele cele mai interesante și mai disputate din zona social-culturală. Fiecare dintre noi simte instinctiv o atracție deosebită pentru astrologie, deoarece fiecare așteaptă un ajutor prin care să poată să-și trăiască viața cât mai bine, iar astrologia îi poate oferi soluții, bazându-se pe elementele cauzale, nu doar pe efecte.
Efectul conjugat al diferitelor corpuri cerești asupra destinului nostru a fost analizat din timpuri străvechi, a fost și este folosit și astăzi de cei ce îi cunosc importanța. Nici banala aspirină nu are întotdeauna efectele scontate, dar pentru asta nimeni nu renunță la ea. Nici curentul electric n-a fost văzut de nimeni, dar efectele lui le folosim cu toții. Ar trebui deci să ne dezbărăm de obiceiul de a combate anumite idei doar pentru că nu le înțelegem sau nu le cunoaștem explicația. Astrologia oferă calea cunoașterii de sine, definește locul fiecăruia în cadrul unui sistem complex și oferă posibilități de dezvoltare a unor relații umane conștiente, bazate pe caracteristici valabile la nivel universal. Tot ea oferă soluții și explică multe din cauzele manifestărilor sociale, politice, economice, militare, etc.
De reținut că această știință mentală este foarte riguroasă, precisă, împletind calculul matematic cu intuiția, dar cere o conduită morală de o înaltă ținută pentru că trebuie să ai o motivație corectă atunci când te apropii de ea.
Analiza astrologică ne arată care este “zestrea“ noastră din momentul nașterii. Cum folosim însă această zestre, este o altă problemă. Dar o problemă și mai serioasă este aceea că nu prea știi să folosești ceva ce nici nu ești conștient că ai.