poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-06-19 | |
Aspecte neconventionale al integrarii comunitare
Invazia dulce si convingătoare a Occidentului determină o sincronizare adecvată cu practicile lui. Dacă este mai greu sa reformezi justiția, moravurile polițiștilor, funcționarilor, politicienilor etc. etc., în general moravurile românilor mult mai usor este adoptarea unor mici spoieli cu iz occidental care ne fac să credem că avansăm vertiginos în cursa noastra de integrare în structurile europene . Unul din aceste obiceiuri novatoare este bufetul suedez. În România de astăzi se organizează din ce în ce mai multe seminarii, conferințe, sesiuni de trainning (instruire), colocvii (o industrie în plin avânt în conformitate cu un interesant reportaj realizat de catre ziarul Cotidianul, industrie unde se învart zeci de milioane de euro bune, în continuă creștere) având o groază de subiecte, dintre cele mai diverse dar concentrate în special pe reducerea diferențelor dintre România si lumea civilizată. Un singur lucru le este comun tuturor acestor manifestări de instruire, informare, multiplicare, diseminare etc.- așa-zisul bufet suedez. Dorind să aflu cum privesc suedezii această practică culinară pe care au exportat-o cu mult succes am descoperit ca smorgasbord desemneaza masa de prânz, la care se servesc mai multe feluri de mâncare, mai ales reci, mult pește, salate, brânzeturi, pâine albă si neagră, toate udate mai ales cu bere (chiar dacă vinul nu este exclus cu brutalitate). Acest smorgasbord se servește la masă și nu în picioare folosindu-se mai multe farfurii. Este o masă tradițională în ajunul Cracinului pentru suedezi și de Anul Nou pentru danezi. Având o bogată experiență în industria de fast-food americană, care nu imi este de fel simpatică, pot spune cu mâna pe inimă că bufetul suedez tradus de practicile coferențiare globalizante este cu mult mai detestabil. In primul rand de vina este lipsa de timp- spre deosebire de fast-food-ul american unde măcar poți stabili tu însuți cât timp vei petrece în acele localuri. Participanții la aceste mese trebuie însă să se grăbească, să infulece rapid dacă nu vor să întârzie la reluarea happening-ului. Oribil mi se pare la acest pseudo- bufet suedez înghesuiala câtorva zeci de oameni flămânzi, plitcisiți de zecile de minute de expunere mai mult sau mai puțin fade, toți cu farfuriile în mână, așezați în șir indian, adulmecând cu multă nerăbdare cârnăciorii calzi, frigăruile mici de porc, ouăle umplute cu cremă de cașcaval pane, rulourile de crap căptușite cu cremă de banane. Partea cea mai urâtă abia urmează. Oamenii nu au unde să se așeze pentru a mânca în mod normal caci bufetele suedeze sunt organizate in holurile diverselor săli de conferințe. Și astfel, vei intalni o masa de străini cu toată atenția îndreptată la farfuriile prea-pline (căci mâncarea este gratis,un bun motiv de a profita din plin si de a amâna pe mâine începutul curei de slăbire!), înfulecând grabiți, încercând să se strecoare printre ceilalti. În cazul în care vrei cu tot dinadinsul să-ți abordezi colegul din stânga de la masa de conferință vei face o mare greșeală căci despre ce altceva vei putea vorbi decât despre interesantele subiecte expuse cu câteva minute înainte și care vor conduce probabil către una dintre cele mai fade și inutile discuții avute în întreaga viață. Acest bufet suedez, adevărat fast-food de conferință este de două ori neplăcut căci nu numai că timpul alocat mâncării este scurt dar esti obligat si sa comunici cu niste necunoscuți stând în picioare spre deosebire de stilul balcanic de a mânca ce nu presupune în mod obligatoriu colocvialitatea iar „plăcerea de a fi împreuna nu exclude momente de tăcere solidară.” (Andrei Plesu). Oricum ai lua-o, comunicând sau stând stingher într-o parte bucatele alese tot îți vor intra cu greutate în gură. Andrei Plesu avea multă dreptate atunci când scria unul din celebrele sale studii publicate inițial în Plaiul cu boi si mai apoi inclus în volumul Obscenitatea publică, beneficiind și de o experiență mare în domeniu: ”Firii balcanice nu-i priește frugalitatea. Cel puțin când e vorba de masă. Masa nu e facută pentru a fi expediată. Nimic mai străin spiritului balcanic decât prânzul funcțional, de lucru și decat nutritia pripita, pe fuga, de-an picioarele. Masa trebuie sa fie tihnita, sa-ti priasca, sa-ti mearga la inima.” Aceasta forma de sociabilizare dezvalui doar o alta modalitate de expresie a ipocriziei de tip functional- occidental pe care trebuie sa o adoptam fara sa cracnim, eventual si cu mult entuziasm uitand de felul nostru de a manca. „Masa nu se justifica fără co-mesenie, fără o uleioasă colocvialitate, pentru care degustarea merindelor e de neconceput daca nu e dublată de o simultană degustare a partenerilor de ospăț. Iar pentru aceasta e nevoie de timp.”(pag.242-243) Și tocmai de timp omul modern nu mai beneficiază chiar daca poseda mult mai multe lucruri decat a avut vreodata de-a lungul intregii sale istorii, chiar si de posibilitatea de a economisi enorm de mult timp. Nu-i nimic, a imaginat alte sute si mii de modalitati de a-l arunca in vant. Bufetul suedez pervertit și internaționalizat este doar una din multele forme de globalizare, poate nu cea mai reușită. „Integrarea europeană va pune tuturor țărilor implicate o mulțime de probleme, între ele problema acomodării stlistice dintre Fast Food si Slow Food va fi mult mai complicată decât credeam.”(Andrei Plesu) O alta caracteristica a seminariilor de instruire, sesiunilor de training de tot felul, comunicarilor cu caracter comunitar o reprezinta deformarea acuta a limbii romane. As putea accepta o flexibilizare de nevoie a limbii caci nu sunt atat de purist incat sa cred ca limba romana s-a nascut perfecta in forma actuala, fara imprumuturi de tot soiul, ea fiind o oglinda fidela a evolutiei noastre istorice complexe, dar nu pot accepta nici folosirea unui numar atat de mare de barbarisme care zgarie urechea si necesita o buna cunoastere atat a limbii engleze cat si a idiomurilor din marketing, PR etc. La o astfel de simpla reuniune poti auzi nu numai cuivinte clasice precum slide-uri, network etc. dar si despre rebranduire, tehnicalitati, filmulete warm-up, raportare random sau „e important sa bugetati”, „platforme de informare virtuala apladate (sau uploaded??)”, sau „haideti sa prevenim eventualele spam-uri, cum le numim noi”,sau „despre briefinguri de presa”. Toate acestea si multe altele poate si mai ciudate sunt rezultatul lenei lingvistice caci nu exista termen in engleza (sau daca sunt, sunt foarte putini) care sa nu aiba un echivalent in limba romana. Insa o alta justificare a folosirii acestor barbarisme docte este tocmai incercarea de departajare fata de restul muritorilor valahai caci neopasoptistii de esenta comunitara sunt engleziti si nu frantuziti.... Codrut Constantinescu |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate