poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-05-04 | | Impresii dintr-o expoziție: La Fidelité des images. René Magritte et la photographie, București aprilie – iulie 2009, Muzeul Național de Artă al României Imaginile fotografice, realizate de Magritte între 1928-1955, au fost adunate si expuse, pentru prima dată în 1976, de prietenul lui Magritte, Louis Scutenaire. Titlul expoziției trimite la tabloul lui Magritte din 1929 Trădarea imaginilor (La trahison des images), reprezentând o pipă sub care scrie “Ceci n’est pas une pipe”, inscripție ce atrage atenția că obiectul si reprezentarea sa nu se identifică. Deopotrivă, Fidelitatea imaginilor trimite la titlurile Subversiunea imaginilor (titlu sub care Marcel Mariën publica în 1968 o serie de nouăsprezece fotografii făcute în 1929 de Paul Nougé) și Imaginile interzise (eseul din 1943 al lui Nougé, dedicat lui Magritte). Titlul, în viziunea lui Nougé și a lui Magritte însuși, trebuie să aibă rolul de ”zguduitor “ intelectual (ébranlement intellectuel). Iar „fidelitatea” imaginilor este un paradox căci, în viziunea lui Magritte, fotografia, ca și pictura, este o reprezentare care nu înregistrează realitatea, ci numai o reflectare a acesteia, un joc secund (vezi imaginea în imagine din fotografia Eminență cenusie) Fotografiile făcute de Magritte nu exploatează progresele înregistrate, la acel moment, de arta fotografică în materie de tehnică (aparat foto performant - Magritte folosește un simplu KodaK și nu-și developează singur clișeele -, cadrare specială, lumini, efecte de colaj, etc.), dar nu sunt nici simple instantanee. Dincolo de fiecare, se discerne o atentă punere în scenă, ghidată de o anumită filozofie a artei. Ele sunt congruente cu opera picturală a artistului și, în unele cazuri, anticipează tablouri. Așadar, fotografiile au un rol în geneza operei picturale, înlocuind lungi ședințe de pozare și servind drept fază intermediară, de testare, ce anticipeaza tabloul. Este cazul fotografiilor Moartea fantomelor (v. tabloul Apariția, 1928), Iubirea (v.Tentativa imposibilului, 1928), Dumnezeu ziua a 8-a (v. Terapeutul, 1937), sau Distrugătorul (v.Gravitația universală). Aceeași înstrăinare a familiarului (prin utilizarea de obiecte banale în asociații insolite, sau inscenarea unor situații neobisnuite) și creare a unor enigme vizuale (care generează în privitor sentimentul misterului sau stupefacția), același simț ludic, același simț al umorului guverneză deopotrivă fotografia și pictura lui Magritte Interesantă sub aspectul ilustrării complementare a unei teorii a artei și congruenței unei personalități artistice, expoziția completeaza imaginea “suprarealistului solar” aflat, nu întâmplător, în centrul interesului artei care i-a urmat (arta pop, în special, dar și advertising-ul și alte forme „utilitare” de artă) și al contemporaneității.Nu este o întâmplare nici faptul că in mai 2009 se deschide la Bruxelles, în Place Royale, un muzeu ce va adăposti cea mai mare colecție Magritte din lume.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate