poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-03-21 | |
Reînvierea cuvintelor
Limba este un lucru atât de minunat încât este foarte greu să o abordăm fără a pune în evidență valoarea sa primordială. Chiar în Biblie, Dumnezeu „spune”: „Să fie lumină, să facem...”etc., ect. Cea mai frumoasă exprimare mi se pare cea din Evanghelia după Ioan: „1.1. La început a fost Cuvântul”.(...) „1.14. Și Cuvântul S-a făcut trup, și a locuit printre noi, plin de har și de adevăr.” Aș spune „La început a fost Cuvântul și acesta s-a înrtrupat.” Adică s-a concretizat în tot ce definește materia. Științific, aș spune că, așa cum lumina s-a demonstrat că este undă și particulă, tot așa și cuvântul este undă și particulă. Dacă vom încerca să înțelegem ce a gândit cel care a rostit primul CUVÂNT, vom rămâne fascinați. Cuvânt este format din CU și VÂNT. Cea mai neperceptibilă formă de materie, macroscopic, este aerul, dar și cea mai curioasă- căci norii plutesc în el; deplasarea lui poate produce de la adiere până la furtuni distrugătoare, și totul în lumea invizibilă nouă. Iată de ce vântul este materializarea Văz-Duhului. Cuvântul, prin forma sa vibrațională, a devenit punctul de plecare pentru definirea sunetelor inteligibile, care a dus și la expresia „vorbe în vânt”. Mai mult, cuvântul alină, dar și rănește, precum zefirul și furtuna, dar poate fi și în zadar- ca atunci când spunem „totul este în van”. Chiar VAN este un cuvânt curios, căci noi îl privim ca în zadar, iar el înseamnă, în sine, pentru arieni, mai ales în Iran – unde sfântul Nemuritor este Arta, iar Arta-van înseamnă, „care are adevărul în sine”. Dar poate că, de fapt, în zadar este ceva în sine, fără consecințe față de ceva sau cineva, rămânând doar în sine. Deci, încercând să aflăm cum au fost create cuvintele, vom învăța să le prețuim, și ele vor deveni din nou „minunate”. Limba primordială trebuia să fie în armonie cu lumea îngerilor, pentru a face posibilă comunicarea între oamenii de jos și cei de sus- îngerii. După cum știm, la înălțime este frig, aș putea spune chiar ger; oare, întâmplător, „cei de sus” ne sunt cunoscuți nouă sub denumirea de ÎN-GER(I)- aceia care stau în ger? 9 nov. 2002
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate