A vorbi de civilizație și cultură nu e posibil fără o definire a termenilor.
Prin civilizație înțeleg știința(cunoașterea) creării condițiilor materiale necesare traiului în societați umane( Sumer, Egipt, Valea Indului, Maya).
Cultura e transmiterea acestei științe(cunoașteri) în forma orală sau scrisa, presupune un limbaj și o scriitură.
Civilizația e pasul de la natura naturans la natura naturata, de la adaptarea la un mediu natural la transformarea lui prin construirea nu doar de locuințe, ci, mai degrabă, de edificii publice (altare, temple, cladiri orașenești). Civilizația e cultura în acțiune. O civilizație poate fi distrusă fară a i se distruge cultura. Gordon Childe* menționează păstrarea capitalului cultural antic al calendarului egiptean si diviziunii sumeriene a zilei și orei pînă în zilele noastre. Aș adăuga exemplul civilizației minoice care a încetat după 1400 îec. Centrele palatine de la Knossos și Phaistos au foast date uitarii și lăsate pradă ruinei, dar cultura minoica a fost continuată de Micene, iar excavațiile arheologice ale secolelor 19 și 20 era comună au adus la lumina dovada materială a culturii minoice în Creta, cea mai timpurie civilizație și cultură europeană.
Civilizațiile pot fi culturi active, cultura evreilor, culturi pierdute, Atlantida, Phoenicia sau culturi redescoperite prin săpături și cercetare de specialitate, cultura Mohenjo Daro, etruscă, greco-romană, etc.
India și China sunt cele mai vechi culturi și civilizații existente în același spațiu geografic fără întrerupere din mileniul 3 înaintea erei comune și pînă în zilele noastre.În timp ce limba și scrirea chineză sunt încă folosite și azi, limba sanscrită rămîne în India limba ceremoniilor hinduse, fiind considerată limba moartă. Putem deci vorbi de civilizația și cultura Indiei sau Chinei în general, dar putem, de asemenea, spune civilizatia și cultura indiană sau chineză antică, medievală, modernă.În acest sens antic, medieval și modern sunt tipuri de model cultural de civilizație.Cultura e astfel transmiterea de cunoaștere în aspectul ei tridimensional: artă, etică, știință.Consider astfel arta, etica, știința ca forme ale cunoașterii sociale, iar Frumosul, Binele și Adevărul ca valori corespunzătoare lor. Acestea fiind valorile primare existente în orice societate umană civilizată. Deși această triadă a valorilor poate fi regăsită în toate tipurile de modele culturale de civilizație numai o singura valoare e preeminentă în determinarea etosului cultural al unui model de societate, anume Frumosul în culturile antice, Eticul în culturile medievale, Științificul în culturile moderne.

*V. Gordon Childe, The Urban Revolution