Bogăția unei vieți nu constă în împliniri materiale, în averile care fură la început privirea și apoi corup sufletul, întreaga exprimare, ci e cuprinsă în amintirile frumoase rămase în memoria noastră și a Rațiunii Universului prin memoria colectivă. Am întâlnit în Severin un om de la care am învățat enorm, bătrânul Constantin Danilovici. Aveam ore de discuții despre diverse subiecte, de la istoria Brătienilor, greșeala lui Maniu prin acceptarea lui Carol II la tron, instaurarea regimului bolșevic, Critica rațiunilor de Kant, opera lui Blaga, marii romancieri, Patul lui Procust, Ion, Răscoala, Delirul și adevărul cuprins acolo, orgoliul militar al mareșalului și nefericita perioadă a regelui. În altă zi, aveam alte teme despre nașterea universului, teze pro și contra la teoria big-bang, concepțiile religioase, adevărurile din texte sacre, necesitatea morală cum era exprimată de Kant: „cerul înstelat deasupra mea și legea morală din mine”. Cum să exprim toate minunile de întâlniri cu un om care făcuse închisoare pe vremea comunismului pentru neinspirația de a fi angajat la ministerul afacerilor interne din acea perioadă? Discuții lungi, mergeam de la prima cafea de dimineață și plecam seara, îmi povestea ce-l impresionase din Bătrânul și marea, de Hemingway, lupta bătrânului pescar să-și aducă la țărm câștigul din marea timpului, apoi dezamăgirea de la țărm: agoniseala era doar o rămășiță a iluziei. Și ce dezbateri aveam pe Numele Trandafirului, de Umberto Eco, despre modul de a înțelege fiecare perioadă din viață și de a nu ajunge la concepția unei gândiri cărunte amare, detașate de realitatea fiecărei vârste. Omul trebuie să-și trăiască fiecare perioadă de vârstă demn și înțelept, cu inevitabile greșeli (dar să nu ajungă la cultivarea sau perpetuarea lor din plăcerea care distruge). Tinerii să-și folosească marea energie de început în scopuri creative, prin dorința de a cunoaște cât mai mult, dar și de a discerne la timp între ce e înspre luminare sau degradare, să facă mult sport pentru a-și forma un corp sănătos și armonios, asigurând o bună legătură între spirit și trup. Dar câte nu am discutat? Așa că am avut privilegiu unor întâlniri de taină care m-au îmbogățit și mi-au permis să trec detașat cumva peste mizeria celor care nu s-au luminat. Bătrânii sunt cele mai bune școli, surse de informare din moment ce duc în adânc experiența perioadelor trăite și întreaga experiență a vârstelor. Șansa de a cunoaște înainte de experiență, un laborator din carne și oase.