Cum ne dăm seama de oamenii pe care îi întâlnim? Nu trebuie să citești prea mult din Freud, Adler, Jung, Frankl, Maslow, Wundt, Binet, Pieron etc, despre schisma dintre Freud și Adler în privința psihanalizei, rolul sexualității sau complexul lui Oedip, ca să vezi ce mod de comportament și exprimare au cei întâmplați prin destinul nostru! Și nu mă refer neapărat la cazurile mult discutate în media acum, ci pur și simplu la faptul de a cunoaște semenii, pe cei de lângă noi. Când întâlnești oameni cu gândirea și sufletul în ordine, ai sentimentul unei deschideri, stări de liniște și ai putea să petreci mult timp în compania unor astfel de oameni. În dialog și activități creative, în lucrări de tot felul. Aceștia sunt oamenii neinvidioși, lipsiți de gânduri bolnave, frustrări, incapacitate de înțelegere a valorilor spirituale. În mare parte, cei dezechilibrați sufletește resping ideea de Creator, Dumnezeu, Adonai, Allah, adică au o suficiență bolnăvicioasă, un orgoliu înspăimântător. Și dacă îți propui să dialoghezi ceva peste capacitatea lor de înțelegere, e ca și cum ai merge în cruciadă! Te lovești de fixismul ideilor sau concepților unor limitați, primitivi și nu ai prea multe șanse de a ieși din epoci desuete. În fond, este tocmai invers față de gândirea ateistă (omul stăpân pe natură și si(n)gur în știință): cei care nu cred sunt lipsiți de perspectivă, instabili, lipsiți de valori morale și au în gândire mizeria din afara dialogului cu Dumnezeu, adică pot să facă orice le taie prin cap, lipsiți de responsabilitate. Ori, astfel de oameni nu pot să dea starea de liniște, taifas sau dialog deschis. Nu știu dacă n-ați experimentat proximitatea față de persoane care vă blocau sau atrofiau orice dorință de deschidere. Nu e nevoie de multe cuvinte, oamenii se simt așa cum poartă gândurile și stările. Înțelegi de unde vin gândurile unui om ipocrit, ermetic, megaloman chiar dacă nu scoate prea multe sunete! Acesta este modul de a simți oamenii, îi dau de gol stările și gândurile, energii pe care nu le pot ascunde din moment ce se exprimă prin prezența lor. Ori dacă accepți să-ți faci apropiat un om dezechilibrat, fără lumină în adânc, trebuie să-ți asumi și riscurile inerente. Credința nedisimulată dă ordine interioară și este cel mai bun barometru comportamental.