poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2017-07-15 | |
Pe Maria Tirenescu am cunoscut-o în primul rând ca autoare de poeme haiku. Iar acest volum de poezii l-am citit neputând să separ uneori experiența haiku de poeziile din lirica presupusă clasică. Am citit poezii despre anotimpuri, cu imagini aparte, lirice însă în același timp atât de vizuale. Stilul este deosebit, poate mai ales pentru că a fost puternic influențat de imaginile care se cer în haiku, vizuale și foarte clare. Poeziile din acest volum rămân deosebite și întipărite în memorie, fiecare imagine și fiecare cuvânt ales nefiind alese la întâmplare exact așa cum cere tehnica haiku. În același timp, poeziile din acest volum diferă de poemele haiku, autoarea exprimându-se în stilul liricii occidentale.
Autoarea prezintă natura, și nu numai. Întâlnim de asemenea o poezie autoportret, o poezie despre relația dintre două persoane, despre amintiri din copilărie, despre bunici etc. Și totuși, poezia "Vis", în care ni se prezintă o natură albastră, cu frunze și păsări albastre, supără eul liric, care se trezește din vis. Ne vine în minte o dorință de a reveni la realitatea regăsită în poemele haiku, poeme care nu o modifică absolut deloc, ci doar o descriu din perspective proaspete și neașteptate. Și totuși, autoarea pare să se bucure de mijloacele de exprimare oferite de poezia occidentală, vorbindu-ne și despre amintiri și folosind și limbaj figurat. Paralelele cu haiku sunt influențate de modul în care percep autoarea volumului cititorii care i-au cunoscut și poemele japoneze. Sigur că acest volum poate fi privit independent, ca oferind o experiență poetică unică. Poezia "Promisiune" ne sugerează romantismul și speranțele unor îndrăgostiți, sentimente universale. Poezia Când vreau sugerează dorința atingerii unui nivel profund în comunicare, dacă vrem să vorbim, închidem telefonul, iar dacă vrem să ne vedem, închidem ochii. Aparent o tensiune și o contradicție, însă astfel se poate comunica într-un mod adevărat. Poezia "Mărul", prin comparația între mărul dăruit de tată și lună, sugerează nu doar o asemănare de formă ci și semnificația acestui dar, făcând de fapt trimitere la relația între două persoane. În poezia "Mesaj" se face o asemănare între scrisoare și o frunză de toamnă; natura ne oferă suficiente mijloace de comunicare, începând cu gestul de a oferi flori, cunoscut cultural, până la daruri create poetic. Volumul are și o secțiune cu poeme în stil oriental, amintind de poemele tanka, precum și o secțiune cu poeme într-un vers. Poemele într-un vers, și nu numai, ne deschid o altă perspectivă asupra realității: "După ploaie", spre exemplu, ne invită să observăm albastrul cerului în petalele florilor. De asemenea, obținem o perspectivă nouă asupra toamnei: poezia "Aș urî" ne arată frumusețea toamnei, ducându-ne către imaginea unui pictor care folosește nuanța cărămizie pentru natură. E un anotimp care pe unii dintre noi ne întristează, însă citind această poezie îi putem descoperi farmecul. Volumul ne face să descoperim lumea printr-o perspectivă nouă. Experiența lirică este personală, însă în același timp putem învăța din ea și ne putem de asemenea regăsi trăirile și impresiile. (Ed. Pim, Iași, 2016)
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate