poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ KW
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-01-19 | |
Ai stat vreodata sa te gîndești la cît de bine e să fii copil? Nimeni nu te privește cu ochi răi cînd plîngi, nimeni nu te ceartă cînd te alinți sau faci mofturi...
Aceasta e adevărata fericire - cînd ești liber să faci ce dorești, cînd lumea se învîrte în jurul tău și nu tu în jurul ei. "De ce oare cu cît ceasurile, zilele se înmulțesc asupra omului, cu atîta mai mult se uită în urma sa?", "Nu-i oare soarele frumos și astăzi?". E. Însă soarele privit cu ochii unui copil pare a fi un zmeu uriaș de aur ce-ți orbește ochii cu frumusețea lui, dar nu o stea în mijlocul sistemului nostru solar, în oceane trăiesc serene, nu planctonite sau alte organisme minusculare, în pădure locuiește Baba-Cloanța, nu animalele clasificate in clase carnivore, ierbivore sau omnivore - totul poartă un nume. Totuși cînd copilul îi este friică unde fuge să se ascundă? În brațele părinților, a maturilor, căci acolo se simte protejat. Copilăria pe nimeni nu uită, pe nimeni nu părăsește, ea urmărește pe fiecare. De îți dorești să o vezi închide ochii și ea va veni, pășind agale printre anii tăi, florile tale, una mai frumoasă ca alta, pe care nu trebuie să regreți că le-ai crescut... Viitorul, deși te sperie, e și el o parte din tine. De ce te sperie? Pentru că nu ai gustat încă din el...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate