poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Auto-denunÈ› ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-12-23 | |
Prezenta poezie nu are nici o legătură cu ce s-a petrecut astăzi 22 decembrie ora 10.30 la Parlamentul ROMÂNIEI.
S-a aruncat un om de la etaj Și lumea-n jurul lui s-a strâns ciopor Stârnind și frică, panică, fior Căderea lui tăiată de-un fior Un suflu cald i-a fluturat pe buze Mai încercând să se ridice de pe jos De parcă ne-ar fi cerut nouă scuze Că n-a putut să moară mai frumos Poate că s-a omorât din teamă Să n-ajungă altora povară Și-a simțit deodată cum îl cheamă Cineva, din viață, în afară I-a țâșnit pe nas, urechi și gură Un sânge gros și negru, revoltat Cu ultima privire, fără ură Ne-a spus atât: Că moare împăcat Și-a ieșit un om din adunare Bătrân și gârbov că de-abia pășește I-a aprins la cap o lumânare Ca să moară și el creștinește.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate