Pentru ca să existe o imagine cât de cât obiectivă asupra a ceea ce s-a numit Republica Spaniolă mă voi mărgini să prezint fapte. Pur și simplu fapte, fără nici un fel de interpretare. Fapte, așa cum le poate găsi oricine care are un pic de bun simț și care încearcă să facă o documentare obiectivă- chiar pe Internet.
28 Ianuarie 1930-Dictatorul spaniol Miguel Primo de Rivera este forțat să demisioneze.
14 Aprilie 1931- regele Alfonso XIII pleacă în exil. Este proclamată a doua republică spaniolă.
29 Octombrie 1933 José Antonio Primo de Rivera înfințează Falange Española-partid de extremă dreaptă.
15 Ianuarie 1936-Manuel Azaña organizează Frontul Popular-alianță de stânga largă în care intrau socialiștii, FAI,CNT,PSOE,POUM.
16 Februarie 1936 Frontul Popular căștigă alegerile în Spania.
28 Februarie 1936 Generalii trădători ai Republicii,Francisco Franco, Emilio Mola, Juan Yague și José Sanjurjo , după ce au semnat jurământul de credință față de Republica Spaniolă pun la cale lovitura de stat.
8 Mai 1936 Manuel Azaña este ales președinte al Republicii.
12 Iulie 1936 Un ofițer din Gărzile Republicane de Asalt, José Castillo este asasinat de falangiști
13 Iulie 1936 În replică la acest asasinat, omul politic de dreapta José Calvo Sotelo este omorât.
18 Iulie 1936 Generalii declanșează în mod deschis revolta în Maroc și la Sevilla. Mesajul de declanșare "Cer închis deasupra Ceutei" scoate în stradă militarii trădători. Se duc lupte la Madrid, Barcelona și în celelalte orașe ale Spaniei. Ofițerii loiali Republicii, printre care o serie de generali și inclusiv nepotul lui Franco sunt asasinați.
18 Iulie 1936 Dolores Ibarruri rostește la radio pentru prima dată celebra formulă "No Pasaran"
26 Iulie 1936 Hitler decide să-i ofere ajutor lui Franco.
28 Iulie 1936 Aviația germană ajunge în Maroc și începe să transporte taborurile maure- temuții auxiliari ai Legiunii Străine Spaniole în continent.Fără acest ajutor rebeliunea ar fi fost stinsă în fașă.
30 Iulie 1936 Bombardiere italiene ajung în Maroc.
2 August 1936 Leon Blum trădând principiile democrației anunță politica de neintervenție a Franței în conflict. Reamintim- guvernul spaniol, legal ales, fusese amenințat de o rebeliune fascistă, sprijinită de Hitler și Mussolini.
12 August 1936 Primele Brigăzi Internaționale ajung în Spania.
Câteva precizări trebuiesc făcute pentru a se înțelege clar contextul declanșării conflictului.
Spania era una din cele mai înapoiate țări din Europa. Exista o pătură foarte restrânsă de oameni care acaparau totul. Pe moșiile ducesei de Alba lucrau peste 35.000 de muncitori agricoli fără nici un drept.
Armata spaniolă era o armată de operetă. Fastul uniformelor nu putea ascunde corupția și intrigile care stăpâneau în armată. Între 1866 și 1936 avuseseră loc peste 35 de pronunciamento-uri pornite de diverși generali care doreau să ia puterea. Armata cea mai bine pregătită era cea din colonii- singura care avusese parte de acțiuni militare propriu-zise contra triburilor berbere. Este acea parte a armatei care a trecut (sau a fost silită să treacă- vezi executarea nepotului lui Franco) de partea rebelilor.
Împotriva acestei armate precum și împotriva lui Hitler și Mussolini,milițiile spaniole ajutate de Brigăzile Internaționale au rezistat mai bine de trei ani.
Brigăzile Internaționale erau formate din acei oameni care au ales să se bată pentru democrație.Erau pur și simplu oameni. Nu comuniști.De exemplu,brigada Abraham Lincoln venită din SUA și care a ținut în loc coloanele fasciste la Jarama .
Spania a reprezentat ocazia- pierdută de democrațiile occidentale- de a evita al doilea Război Mondial.

Bibliografie minimală și de bun simț
Arthur Bevor- The Spanish Civil War- carte de referință
Andre Malraux-Speranța-carte de inimă pentru romantismul republican.