poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Prevăzând apusul
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-08-17 | |
Pentru ca să existe o imagine cât de cât obiectivă asupra a ceea ce s-a numit Republica Spaniolă mă voi mărgini să prezint fapte. Pur și simplu fapte, fără nici un fel de interpretare. Fapte, așa cum le poate găsi oricine care are un pic de bun simț și care încearcă să facă o documentare obiectivă- chiar pe Internet.
28 Ianuarie 1930-Dictatorul spaniol Miguel Primo de Rivera este forÈ›at să demisioneze. 14 Aprilie 1931- regele Alfonso XIII pleacă în exil. Este proclamată a doua republică spaniolă. 29 Octombrie 1933 José Antonio Primo de Rivera înfinÈ›ează Falange Española-partid de extremă dreaptă. 15 Ianuarie 1936-Manuel Azaña organizează Frontul Popular-alianță de stânga largă în care intrau socialiÈ™tii, FAI,CNT,PSOE,POUM. 16 Februarie 1936 Frontul Popular căștigă alegerile în Spania. 28 Februarie 1936 Generalii trădători ai Republicii,Francisco Franco, Emilio Mola, Juan Yague È™i José Sanjurjo , după ce au semnat jurământul de credință față de Republica Spaniolă pun la cale lovitura de stat. 8 Mai 1936 Manuel Azaña este ales preÈ™edinte al Republicii. 12 Iulie 1936 Un ofiÈ›er din Gărzile Republicane de Asalt, José Castillo este asasinat de falangiÈ™ti 13 Iulie 1936 ÃŽn replică la acest asasinat, omul politic de dreapta José Calvo Sotelo este omorât. 18 Iulie 1936 Generalii declanÈ™ează în mod deschis revolta în Maroc È™i la Sevilla. Mesajul de declanÈ™are "Cer închis deasupra Ceutei" scoate în stradă militarii trădători. Se duc lupte la Madrid, Barcelona È™i în celelalte oraÈ™e ale Spaniei. OfiÈ›erii loiali Republicii, printre care o serie de generali È™i inclusiv nepotul lui Franco sunt asasinaÈ›i. 18 Iulie 1936 Dolores Ibarruri rosteÈ™te la radio pentru prima dată celebra formulă "No Pasaran" 26 Iulie 1936 Hitler decide să-i ofere ajutor lui Franco. 28 Iulie 1936 AviaÈ›ia germană ajunge în Maroc È™i începe să transporte taborurile maure- temuÈ›ii auxiliari ai Legiunii Străine Spaniole în continent.Fără acest ajutor rebeliunea ar fi fost stinsă în fașă. 30 Iulie 1936 Bombardiere italiene ajung în Maroc. 2 August 1936 Leon Blum trădând principiile democraÈ›iei anunță politica de neintervenÈ›ie a FranÈ›ei în conflict. Reamintim- guvernul spaniol, legal ales, fusese ameninÈ›at de o rebeliune fascistă, sprijinită de Hitler È™i Mussolini. 12 August 1936 Primele Brigăzi InternaÈ›ionale ajung în Spania. Câteva precizări trebuiesc făcute pentru a se înÈ›elege clar contextul declanșării conflictului. Spania era una din cele mai înapoiate țări din Europa. Exista o pătură foarte restrânsă de oameni care acaparau totul. Pe moÈ™iile ducesei de Alba lucrau peste 35.000 de muncitori agricoli fără nici un drept. Armata spaniolă era o armată de operetă. Fastul uniformelor nu putea ascunde corupÈ›ia È™i intrigile care stăpâneau în armată. ÃŽntre 1866 È™i 1936 avuseseră loc peste 35 de pronunciamento-uri pornite de diverÈ™i generali care doreau să ia puterea. Armata cea mai bine pregătită era cea din colonii- singura care avusese parte de acÈ›iuni militare propriu-zise contra triburilor berbere. Este acea parte a armatei care a trecut (sau a fost silită să treacă- vezi executarea nepotului lui Franco) de partea rebelilor. ÃŽmpotriva acestei armate precum È™i împotriva lui Hitler È™i Mussolini,miliÈ›iile spaniole ajutate de Brigăzile InternaÈ›ionale au rezistat mai bine de trei ani. Brigăzile InternaÈ›ionale erau formate din acei oameni care au ales să se bată pentru democraÈ›ie.Erau pur È™i simplu oameni. Nu comuniÈ™ti.De exemplu,brigada Abraham Lincoln venită din SUA È™i care a È›inut în loc coloanele fasciste la Jarama . Spania a reprezentat ocazia- pierdută de democraÈ›iile occidentale- de a evita al doilea Război Mondial. Bibliografie minimală È™i de bun simÈ› Arthur Bevor- The Spanish Civil War- carte de referință Andre Malraux-SperanÈ›a-carte de inimă pentru romantismul republican. |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate