Libertate cu drum de sânge

Privim la debandada din Irak fără să putem crede că, în mileniul 3, sunt oameni care trăiesc doar pentru a ucide. Ce-i determină sau și mai sec, care este cauza pornirilor atroce, împotriva a tot ce înseamnă rânduială? Ca pământul să arate cum arată, cu gospodării înfloritoare, cu spații verzi, cu străzi, cu trotuare, cu locuri pentru parcare au fost necesare eforturi susținute de-alungul a mai multor generații. Să ajungem ca să beneficiem de circulația opiniilor, de libertate, de confortul datorat drepturilor omului s-au lipsit de superlativele vieții străbunii. Ca cerul să ne rămână alături, s-au îngrijit slujitorii tuturor religiilor. Nu este păcat ca, în loc să beneficiem de condițiile optime de trai pe care le avem, să lucrăm pe ascuns, cu încrâncenare, pentru a ne submina? Cine mai poate astăzi să creadă, la 60 de ani de la sfârșitul celui de-al 2-lea război mondial că sângele vărsat nu cere alt sânge? În numele cărui Ideal aruncăm case, școli, oameni în aer? Ce șarpe veninos ne mușcă de logică într-atât, încât să uităm că, înainte de a fi americani, englezi, italieni, români, irakieni, afgani, turci, greci suntem cu toții chip asemenea Bunului Dumnezeu? De unde luăm ura cu care ne îmbătăm până la uitarea condiției de ființă născătoare de ființă? Să nu realizăm că, ucigând, ucidem întâmplarea că suntem? Ba bine că nu! Să ieșim, așadar, din eșafodajul întrebărilor și să trecem calm la ce trebuie să facă șefii de state, pentru a aplana conflictele din specificele regionale, unde au prins parcă rădăcini. Primul lucru care trebuie adus la zi este: Buch & Aliații să dea dovadă de maturitate politică și să retragă trupele din Irak. Noul guvern Irakian să coopteze în guvern reprezentanți din toate fracțiunile religioase specifice zonei; numai astfel, conflictul de interese poate fi dezamorsat. După care măsuri odată luate, să se procedeze în pas cu ceea ce se înțelege prin: văzând și făcând. Dacă terorismul nu este urgent lăsat fără obiect, pământul riscă să devină un cazan sub presiune.
Orgoliul ucide mai iute decât cea mai sofisticată armă de foc.
Să luăm aminte!