Pagina: 19 : 18 : 17 : 16 : 15 : 14 : 13 : 12 : 11 : 10 : 9 : 8 : 7 : 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1
Ce bine că ești
: Poezie 2003-02-18 (12251 afişări)
Ce este
: Poezie 2002-08-27 (12215 afişări)
Ce este viața? Când începe și încotro se îndreaptă?
: Poezie 2009-07-23 (9805 afişări)
Ce fel de tren
: Poezie 2009-06-27 (7803 afişări)
Ce noroc să dormi și să nu visezi
: din volumul "Amintiri din prezent" Poezie 2005-05-27 (15210 afişări)
Ce rază
: Poezie 2009-08-04 (10104 afişări)
Ce vis ciudat ma strabatu azi noapte...
: Poezie 2005-10-15 (9271 afişări)
Cea mai scumpă de pe lume
: Poezie 2003-03-08 (67574 afişări)
Ceas cu lună
: din volumul "Oul și sfera" (1967) Poezie 2006-04-23 (10112 afişări)
Cel mai bătrîn
: Poezie 2009-04-10 (7947 afişări)
Cele noua raiuri
: Poezie 2005-08-29 (8823 afişări)
Cheile
: Poezie 2003-03-01 (8258 afişări)
Cină
: Poezie 2003-02-05 (8893 afişări)
Cina cea de taină
: Poezie 2009-08-04 (10537 afişări)
Cina generala
: Poezie 2003-02-01 (12235 afişări)
Cînd marea își varsă ...
: Poezie 2010-10-31 (10517 afişări)
Cine sunt eu? Care-i locul meu în cosmos?
: Poezie 2005-10-15 (17255 afişări)
Cine, deci...
: Poezie 2009-08-03 (6825 afişări)
Cireșar
: Poezie 2003-02-27 (9279 afişări)
Clar de inimă
: Poezie 2002-09-11 (9715 afişări)
Clepsidra
: Poezie 2003-03-17 (11447 afişări)
Clipa cea repede
: Poezie 2003-03-15 (8731 afişări)
Coagula tristetea deodata...
: Poezie 2002-06-25 (7358 afişări)
Colinda
: Poezie 2009-08-04 (8041 afişări)
Colinda colindelor
: Poezie 2003-12-23 (9774 afişări)
Colinda de inima
: Poezie 2003-06-04 (11734 afişări)
Colinda în doi
: Poezie 2009-08-04 (9709 afişări)
Colindă pe loc
: Poezie 2003-02-05 (8302 afişări)
Comprare un cane
: Poezie 2005-10-25 (7545 afişări)
Comunicare
: Poezie 2003-03-30 (10242 afişări)
Con
: Argonice Poezie 2005-04-24 (7952 afişări)
Confesiune
: Poezie 2003-03-27 (8282 afişări)
Confirmare
: Poezie 2009-08-18 (7897 afişări)
Confundare
: Poezie 2003-08-01 (14153 afişări)
Copacul numit Gică
: Proză 2005-01-06 (16577 afişări)
Copil bolnav
: Poezie 2020-11-13 (2608 afişări)
Copil buimac
: Poezie 2009-07-04 (7592 afişări)
Credo
: Poezie 2009-08-05 (9975 afişări)
Creionul plin de sânge
: Poezie 2009-08-05 (10750 afişări)
Cu cântecul în pieziș
: Lui Radu Cârneci Poezie 2009-08-04 (9225 afişări)
Cu coltul inimii
: Poezie 2006-08-17 (10530 afişări)
Cu ochii roșii căutând o lege
: Poezie 2003-03-21 (8076 afişări)
Cu prietenii vorbind de Stelaru
: Poezie 2009-04-12 (6158 afişări)
Cu urechea sîngerîndă
: Poezie 2009-04-10 (7369 afişări)
Cum să mă-nșurubez în aer?
: Poezie 2009-08-03 (8987 afişări)
Cum se sfârșește o armată
: lui Srba Ignjatovic Poezie 2009-04-18 (7300 afişări)
Curentare
: Poezie 2009-04-10 (6988 afişări)
Cuvântul
: Poezie 2003-04-01 (17505 afişări)
Daimonul meu către mine
: Poezie 2009-06-30 (16933 afişări)
De aer prea mult
: Poezie 2003-03-16 (9018 afişări)
Pagina: 19 : 18 : 17 : 16 : 15 : 14 : 13 : 12 : 11 : 10 : 9 : 8 : 7 : 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1 |
|
|
|
|
Biografie Nichita Stănescu
Nichita Stănescu, numele la naștere Nichita Hristea Stănescu, (n. 31 martie 1933, Ploiești, județul Prahova — d. 13 decembrie 1983 în Spitalul Fundeni din București) a fost un poet, scriitor și eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române.
Considerat atât de critica literară cât și de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”, Nichita Stănescu aparține temporal, structural și formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului românesc din anii 1960-1970. Ca orice mare scriitor, însă, Nichita Stănescu nu se aseamănă decât cu el însuși, fiind considerat de unii critici literari, precum Alexandru Condeescu și Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici și poetici.
A fost laureat al Premiului Herder și nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură (1980).
În perioada 1944 - 1952 a urmat Liceul „Sf. Petru și Pavel”, devenit „Ion Luca Caragiale” din Ploiești, pentru ca ulterior, între 1952 - 1957 să urmeze cursurile Facultății de Filologie a Universității din București.
În 1952, s-a căsătorit cu a doua dragoste a sa din adolescență, Magdalena Petrescu, dar cei doi se vor despărți după un an. În 1962 s-a căsătorit cu poeta și eseista Doina Ciurea, din a cărei dragoste se va plămădi tema volumului O viziune a sentimentelor. Ulterior, fiind împreună cu poeta și autoarea Gabriela Melinescu, se vor inspira reciproc în a scrie și a construi universuri abstracte. În 1982 se căsătorește cu Todorița (Dora) Tărâță.
1955 - Nichita și-a adunat poeziile sale „bășcălioase”, scrise, după propriile sale cuvinte, „fără mamă, fără tată”, într-un volum numit Argotice — cântece la drumul mare și publicat foarte târziu, după moartea sa, în 1992, de Doinea Ciurea
1957 - În luna martie, Nichita Stănescu debutează simultan în revistele „Tribuna” din Cluj și în „Gazeta literară” cu trei poezii.
1957-1958 - Este pentru scurt timp corector și apoi redactor la secția de poezie a Gazetei literare (director Zaharia Stancu).
1960 - La sfârșitul anului debutează cu volumul Sensul iubirii.
1963 - Are loc prima călătorie peste hotare a poetului în Cehoslovacia.
1964 - Apare la începutul anului O viziune a sentimentelor, un volum cu care poetul primește Premiul Uniunii Scriitorilor. O cunoaște pe poeta Gabriela Melinescu, și în tensiunea relației lor poetul creează cele mai explozive poeme ale sale.
1965 - Apare în martie volumul de poezii Dreptul la timp.
1966 - Publică la Editura Tineretului volumul 11 elegii. Elegiile vor aparea integral însă abia în anul următor, în prima sa antologie, Alfa.
1967 - Trei volume ale sale sunt tipărite: Roșu vertical, antologia Alfa și volumul de poezii Oul și sfera.
1969 - Tipărește Necuvintele, care primește Premiul Uniunii Scriitorilor. Mai apare și volumul de poezii Un pământ numit România. Este numit redactor-șef adjunct al revistei „Luceafărul”, alături de Adrian Păunescu.
1970-1973 - Devine redactor-șef adjunct la „România literară”, revistă condusă de Nicolae Breban.
1970 - Publică volumul În dulcele stil clasic și a doua antologie din opera sa cu un titlu neutru, Poezii. Susține o rubrică lunară în revista „Argeș”.
1971 - Apar în Iugoslavia două cărți traduse: Belgradul în cinci prieteni, ediție bilingvă de poezii inedite și Nereci (Necuvintele).
1972 - Publică două noi volume de poezii: Belgradul în cinci prieteni și Măreția frigului. Pentru volumul de eseuri Cartea de recitire obține pentru a treia oara Premiul Uniunii Scriitorilor.
1973 - Scoate o antologie de poezii de dragoste Clar de inimă.
1974 - În martie, de ziua lui, are o revelație a morții sub forma unui îngrozitor tunel oranj.
1975 - Obține pentru ultima oară Premiul Uniunii Scriitorilor și i se atribuie Premiul internațional Johann Gottfried von Herder (a se vedea premiul Herder). Tipărește cea de-a patra antologie a sa, Starea poeziei, în populara colecție Biblioteca pentru toți. Devine publicist comentator la „România literară”. Se mută în ultima sa locuință, din Str. Piața Amzei nr. 9. În fața geamului apartamentului său crește celebrul salcâm Gică.
1977 - La 4 martie poetul încearcă, în zadar, să-l salveze pe prietenul său Nicolae Ștefănescu, și este lovit de un zid care s-a prăbușit după cutremur. În urma șocului suferă o paralizie de scurtă durată a părții stângi a corpului care va lăsa ceva sechele și după vindecare.
1978 - Publică volumul de poezii Epica Magna, care primește în același an premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române
1979 - Lansează volumul de poezii Opere imperfecte.
Editura Narodna Kultura din Bulgaria îi publică volumul Bazorelief cu îndrăgostiți, traducător Ognean Stamboliev.
1980 - Propus de Academia suedeză, poetul candidează la Premiul Nobel pentru literatură, alături de Elytis, Frisch, Senghor și Borges. Premiul este acordat poetului grec Odysseas Elytis. Discul „Nichita Stănescu - o recitare”, realizat de Constantin Crișan in colaborare cu Augustin Frățilă, este pus în vânzare de Casa de discuri Electrecord.
1981 - În august are prima criză hepatică. Aceste crize vor continua în toamnă și poetul se internează la spitalul Fundeni.
1982 - În februarie moare tatăl poetului. Volumul Noduri și semne, subintitulat Recviem pentru moartea tatălui este o selecție din tot ce a scris poetul de la ultima sa apariție editorială.
În iulie se căsătorește cu ultima sa soție, Todorița Tărâță (Dora). Călătorește prin Macedonia și Iugoslavia, înainte să-și fractureze piciorul stâng în luna noiembrie în Vrancea, accident care-l va imobiliza în casă timp de șase luni.
1983 - La finele lunii ianuarie, Nichita Stănescu și Aurelian Titu Dumitrescu solicită directorului Editurii Albatros, Mircea Sântimbreanu, publicarea între coperte a lucrării Antimetafizica, Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu.
1983 - Ascunde față de toți semnele maladiei sale, afișându-se optimist, iar medicii se declară uimiți de rezistența și vitalitatea sa extraordinară. La 31 martie, la împlinirea a 50 de ani de viață, poetului i se organizează o sărbătorire națională.
Continuă să-i apară traduceri ale poeziilor peste hotare, în special în Iugoslavia. În timpul unei călătorii în această țară va avea o criză foarte gravă, ce necesită intervenția medicilor.
Pe 12 decembrie, pe la miezul nopții, durerile din zona ficatului devin îngrozitoare și este adus cu salvarea la Spitalul de urgență unde crizele sunt extrem de violente și poetul se stinge din viață fix la orele două și zece minute. Ultimele sale cuvinte sunt: „Respir, doctore, respir”.
1985 - Apare volumul inedit Antimetafizica, Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu, Editura Cartea Românească, 1985, (inițial Nichita Stănescu și Aurelian Titu Dumitrescu au publicat în întregime Antimetafizica în suplimentul literar al „Scânteii Tineretului”, în 1983).
1992 - Este editată Argotice — cântece la drumul mare, subintitulată „poezii”, ediție alcătuită, îngrijită și prefațată de Doina Ciurea, București, Editura Românul, 1992.
2001 - În Bulgaria, la Editura Zaharie Stoyanov, apare O viziune a sentimentelor, traducător Ognean Stamboliev.
|