'In arta nu exista straini'. Sunt de acord cu Brancusi. Publicand in acest site eu doresc sa transmit ceva. Rolul artei, in opinia mea, este aceea de a aduce omul intr-o stare placuta divinitatii. Oricine realizeaza acest lucru este in viziunea mea un artist. Cu cat aceasta stare transmisa publicului este mai pe placul divinului, cu atat artistul este mai valoros. Rezulta ca artistul este un instrument al lui Dumnezeu. De fapt in sistemul castelor din India, subcasta artistilor era asimilata castei brahmanilor (preotilor), cea mai inalta casta, iar sistemul de instruire a celor sunt acceptati sa devina artisti nu difera in esenta de sistemul de instruire al yoginilor sau isihastilor.
Arta este un insotitor nedespartit al tuturor marilor religii. Cand David canta sufletul lui Saul era linistit. Rugaciunile au fost transformate in poeme si cantece, momente ale aparitiei si dezvoltarii religiilor au fost retinute in picturi sau sculpturi, iar arta decorativa a patruns in toate casele. 'Adevarul si Frumosul una sunt' reflecta faptul ca arta si religia sunt moduri de a ne apropia de Dumnezeu. Un artist trebuie prin urmare sa-si accepte pozitia si sa adopte un comportament corespunzator unui slujitor a lui Dumnezeu.
Starile de deznadejde sau frustrare nu le pot intelege la un artist. Este, din punctul meu de vedere, o incompatibilitate. Dumnezeu este atotputernic si ne iubeste. Pentru ca ne iubeste ne doreste binele, iar pentru ca este atotputernic ni-l si daruieste. Traim deci in cea mai buna din lumile posibile. Daca eu as fi un conducator si as da supusilor mei ce este cel mai bun pentru toti si pentru fiecare in parte, as fi foarte surprins sa vad ca macar unul dintre ei este nemultumit. Sunt ferm convins ca asa este si Dumnezeu cand cineva se plange, indiferent de motive. Primind permanent ce este mai bun din ce meritam, ar trebui sa fim mereu veseli si satisfacuti.
Desigur viata nu este un covor rosu asternut in cale, dar e bine sa intelegem ca ce este mai bun nu este neaparat cel mai placut sau logic lucru care ni se poate intampla. Suferinta este una din modurile de rascumparare a greselilor, iar cea mai buna cale de a nu mai suferi este evitarea lor si nu tanguiri fara rost. Am vazut in productiile din acest site multa suferinta. Logica noastra limitata ne impiedica sa vedem cauza suferintei si ne plangem ca suferim fara motiv. Pentru a lamuri acest lucru am sa va relatez o mica povestioara hassidica (echivalentul iudaic al isihasmului). Moise se odihnea langa o fantana. La un moment dat a venit un om caruia i-a cazut o punga cu bani. Acesta a plecat fara sa observe. Un al doilea om a venit, a baut apa, a vazut punga, a luat-o si a plecat. Un al treilea a sosit, a baut apa si obosit s-a culcat. Primul om, obsevand lipsa pungii, s-a intors la fantana, l-a acuzat pe cel de-al treilea de furt, s-au incaierat si in final a treia persoana a fost ucisa. Moise, martor al acestei intamplari i-a cerut lamuriri lui Dumnezeu, solicitandu-i sa-i explice de ce a fost ucis un om nevinovat, altul a fost lasat sa plece cu bani nemeritati, si de ce altul a pierdut bani si a devenit ucigas. Dumnezeu i-a spus lui Moise ca de data asta ii va explica dar ca nu are timp sa-i explice de fiecare data cand se intampla ceva neasteptat. Dumnezeu i-a explicat ca tatal celui de-al doilea om nu primise niste bani datorati de tatal primei persoane, iar a treia persoana comisese o crima al carui autor era necunoscut...
Niciodata nu suntem loviti fara motiv sau cu scopul de a fi distrusi. Inconjurati permanent de dragoste, chiar daca prezenta ei ne scapa, nu avem nici un motiv de a fi tristi. Numele orasului meu, capitala tarii Bucuresti, vine de la bucurie si probabil ca acest nume reflecta ceva. Sunt ferm convins ca acest nume va reflecta o realitate. Pentru acest lucru ceva trebuie schimbat. Tolstoi spunea ca toti vrem sa schimbam lumea, dar nimeni nu se gandeste sa se schimbe pe el insusi. Daca vrem sa schimbam ceva, si sentimentul de melancolie si visare atat de prezent in acest site, sugereaza ca exista posibilitati vaste de imbunatatire, trebuie sa ne schimbam pe noi. Din aceasta cauza am abordat un stil vesel, chiar daca temele tratate sunt foarte serioase. Sper ca stare avuta de vizitatori la citirea acestor poezi sa fie placuta lui Dumnezeu.