poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-10-20 | |
A.F.: vreau să vă pun o întrebare escatologică și câteva, altele, fundamentale. Sunteți dispus? Bine dispus? - am să mă rezum la numai trei dintre cele care-mi stau pe limbă, dacă nu vă deranjează.
A.M.: ascult. A.F.: aveți două maxilare, un rictus și pătrarele Lunii, dar dacă nu am așa ceva, sunt într-un mare păcat? ce răspunsuri întrevedeți? A.M.: pătrarele …!?, nu știu ce să zic. A.F.: mai nimic? A. M.: ba am! A. F.: nu vorbeam de maxilarele dumneavoastră, ce să fac eu cu ele? Să denote asta că nici rictus nu aveți, cel puțin până acuma, că rictus fără maxilare nu există din câte știu eu? A.M.: da, da’ nu-i imposibil așa ceva. A.F.: iară cu pătrarele, până la urmă aveți sau nu, că n-am înțeles? A.M.: right! A. F.: vă recomand să vă duceți la un consultant, psiholog, să vă explice despre fazele Lunii, pentru că în mod normal trebuie să fie numai o fază, nu mai multe. A.M.: păi ce să-mi explice? A.F.: incrementa et decrementa. Și vă rog să nu mai puneți întrebări, pentru că ăsta e apanajul meu - până și pe mine mă enervează, acum, luna asta - păi ce sunt eu, sunt eu mare ca să se joace ea cu mine de-a mareele de câte ori vrea ea? A.M.: vezi că te absoarbe. A.F.: păi, n-am dreptate? A.M.: trebuie să ieși din context. A.F.: cine mă absoarbe? A.M.: luna, cu “l” mic. A.F.: ați văzut ceva “mari” pe luna asta, aceasta este problema? A.M.: văzut, da le zice numai așa …, că nu-s mari, da’ așa le zice. A.F.: adică spuneți că ați fost acolo de mic, mă rog, de când erați mic. Dar “cât” sunt de fapt? A. M.: cam așa. A.F.: arătați-mi din nou. A.M.: sunt mari, de câte ori să-ți mai arăt? A.F.: mi-era teamă că mă lăsați să mor cu Luna mică. A.M.: și fetelor le-am promis. A.F.: în cunoștință, ori în necunoștință de cauză? A.M.: doar o promisiune. A.F.: de aia se spune despre bărbați că au un comportament barbar? A.M.: da, că până acum am fost în stare să fac promisiuni. N-am greșit. A.F.: semilunar, doar în primul pătrar, în care pătrar? Adică ceva consistent vreau de la dumneavoastră, ceva: vai de mama ei de lună. A.M.: da, înțeleg. A.F.: consider că trebuie să discutăm serios despre răpitul semi-lunilor. Să discutăm “monstruos”. A.M.: … A.F.: să dispară de sub ochii noștri. Hai, faceți efortul, înfrângeți-vă nerușinarea de pe partea neexpusă a Lunii, adică spuneți-mi cum vă comportați. A.M.: normal, în curul gol! A.F.: vi se pare că am pus o întrebare „sărită de pe fix”? A.M.: nu, dar vă vine „ca o mănușă”! A.F.: asta ar fi ilustrarea culmii dezvoltării liberale? A.M.: da, pentru că nu trebuie să-ți duci rufele la curățătorie - așa se face economie, nu altfel. A.F.: nu vă mai rețin, vă mulțumesc!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate