"Cu ou și cu oțet (hărțuire textuală)" - Ed. CR


Între cărțile de referită publicate în ultimii ani, romanul lui Dan Perșa (Cu ou și cu oțet, Editura Cartea Românească, 2007) va ocupa, cu siguranță, un loc de frunte. Afirm aceasta în cunoștință de cauză, ca unul dintre cei care (mulți, puțini) chiar am/au citit multe dintre aparițiile din beletristica acestor ani. Subintitulat „hărțuire textuală”, romanul reușește o dublă performanță, trezind interes atât din perspectiva conținutului (adesea provocator și incitant) cât și din perspectiva strategiilor textuale adoptate, vizând recuperarea unor modalități clasicizate, suprapuse peste buna experiență a practicilor moderniste, postmoderniste, postpostmoderniste, reunite și conduse spre altceva.

Dan Perșa își propune și reușește, în mare parte, să nu respecte vreun canon anume, să manipuleze text și cititor, într-un roman de foarte bună calitate, bine articulat, provocator pe toate nivelele, fără stridențe, demonstrând astfel că resursele prozei contemporane sunt nebănuite. (Constantin DRAM, Convorbiri literare)

----------------------------------------------------------
Ceea ce ar putea părea o carte în răspăr se dovedește în realitate un mare roman, a cărui vigoare vine, în primul rând, din puterea imaginatorie rară îmbinată cu o ușurință a mânuirii frazei, care fac din Dan Perșa unul dintre prozatorii de astăzi cei mai valoroși. Cred în destinul acestei cărți și în faptul că autorul însuși e un arheolog aidoma personajelor sale care sapă necontenit. Numai că în Cu ou și cu oțet dezgroapă, în urma unui laborios proces narativ, unul din cele mai bune romane scrise în ultimii ani. (Adrian JICU, Observator cultural, 17 mai 2007)

----------------------------------------------------------
Fantezia dezlănțuită a lui Dan Persa și umorul său când grotesc și negru, când carnavalesc ne dau cel mai atractiv și cel mai profund roman al acestui prozator care nu a încetat sa creasca valoric de la debut și până acum când, în pragul împlinirii unei jumătăți de veac, își publică, putem spune, capul de operă. Timid și retras în viața de zi cu zi, în scris Dan Perșa este tot mai dezinvolt și ajunge cu acest roman să se arate un scriitor-orchestră. Roman ironic, parodic, cu planuri vaste, dar si cu dezvoltari verticale surprinzătoare, „Cu ou și cu oțet“ provoacă și încântă prin ingeniozitatea mobilizată deplin a autorului. (Horia Girbea, Săptămâna financiară, NR.110, 14 MAI 2007)

---------------------------------------------------------------

Romanul nu se lasă repede secătuit, pătrunzând în adânc prin tot mai meșteșugite exprimări. „Foarte sofisticata țesătură textuală, care presupune o mare dexteritate stilistică și o minte limpede, capabilă să rămână insensibilă la cîntecele de sirenă ale poveștii” (Tudorel Urian, „Rom. lit.”, nr.1, 2007) e verificabilă și în romanul Cu ou și cu oțet, dar naratorul însuși devine aici personaj, într-un ușor travesti nominal. (...) Această comedie a literaturii – amestec de întâmplări verosimile sau vizibil livrești, de stiluri diferite – pare a îndreptăți afirmația lui Balzac: „Noi facem realitatea”, pentru a putea adăuga: ficționalul ne croiește. Din această perspectivă, ironia naratorului apare salvatoare. Într-o lume – romanescă ori nu – în care fantasmele sunt suverane, e necesar ca cineva să țină hățurile. Altfel, rătăcirea/nebunia ar fi atotstăpânitoare. (DANIA-ARIANA MOISA, "Ramuri", 5/2007)