poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Apoi reîncepe forfota obișnuită
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2017-05-06 | |
Titlul unei astfel de articol pare prețios și comportă multe aspecte. De la bun început putem enunța ca pe o axiomă :
Progresul tehnic, într-un anumit stadiu, generează globalizare! Fiind vorba de o axiomă, aceasta nu ar trebui demonstrată ci doar exemplificată. Vă propunem abordarea următoarelor direcții: - introducerea sistemului metric - dezvoltarea și utilizarea comunicațiilor - dezvoltarea și utilizarea transporturilor - folosirea curentului electric. - era nucleară. Enumerarea de mai sus ne poate conduce la afirmația că numai anumite aspecte ale progresului tehnic generează globalizare. Înainte de a face scurte comentarii referitoare la direcțiile enunțate, încă o întrebare se naște: Reciproca afirmației de mai sus , este tot o axiomă, respectiv, globalizarea generează progres tehnic? Pentru a înțelege sub aspect tehnic problemele ridicate în dezbaterea noastră, este necesar să ne reamintim deosebirea ce există între cultură și civilizație. Cultura este ansamblul bunurilor spirituale ( religioase, artistice, tradiționale juridice, istorice) ale unui grup social sau național. Civilizația este ansamblul bunurilor și valorilor materiale de care oamenii dispun. Cultura evidențiază și potențează particularul, individualitatea și specificitatea, iar civilizația potențează mai ales valorile materiale. Istoria civilizației poate fi concepută și ca o istorie a progresului tehnic, a descoperirilor și a invențiilor. Formele, manifestările și avantajele oferite de civilizație sunt valabile oriunde în lume. Cu toate acestea există uneori o anume tensiune între tradiții, specificitate și civilizație. Acest fapt este evident în fervoarea cu care țări atât de diferite precum Danemarca, Irlanda, Japonia, China, India își cultivă tradițiile proprii, realizările culturale proprii, aspectele identitare și specifice. Prin urmare, progresul tehnic generează într-o primă fază un anumit grad de civilizație care se impune într-o țară, într-o regiune sau chiar pe plan mondial. Astfel introducerea mașinilor cu abur este relevantă mai ales pentru Anglia și mult mai puțin pentru România unde una din primele mașini cu abur a fost adusă de industriașul Gheorghe Assan în 1853 – moara cu foc din Colentina. Ca o paranteză, cilindrul mașinii cu abur adusă de Assan, de proveniență austriacă, Siegel se află la Muzeul Tehnic Național "Prof.ing. Dimitrie Leonida" din București. Un mare impact pentru România și chiar pe plan mondial l-a avut introducerea sistemului metric. Oriunde în lume, omul a măsurat aproximativ și rapid cu ce avea la îndemână palma, piciorul, cotul, degetul mare etc. Adoptarea diferitelor unități de măsură pe plan local crea haos la nivelul comunicării regionale și internaționale. Revoluția franceză din 1789 – 1794 a impulsionat adoptarea unui nou sistem de măsurare. Prin decretul din 7 aprilie 1795, au fost realizate metrul etalon și kilogramul etalon din platină, depuse la 22 iunie 1799 la Arhivele Republicii Franceze. Sistemul metric zecimal a devenit obligatoriu în Franța prin legea din 4 iulie 1837 , dar s-a pus în aplicare abia de la 1 ianuarie 1840. Ion Ghica , fost elev al „Școalei de Mine” din Paris, propune adoptarea S.M.Z. la noi în anul 1842, iar în 1847 a publicat o broșură sub titlul „Măsuri și greutăți”. La 15/27 septembrie 1864 este emisă “Legea pentru adoptarea sistemului metric de greutăți și măsuri în Principatele Unite Române”. Adoptarea treptată și de către alte țări a S.M.Z. a facilitat schimburile economice internaționale chiar dacă în Anglia acest sistem a fost aplicat abia în anul 2000. Astăzi Sistemul Internațional de Măsură figurează în toate tratatele de specialitate (M, Kg., S) fluidizând comerțul internațional cu consecințe asupra gradului de civilizație. Prin urmare, mondializarea Sistemului de măsură a fost impus de schimburile economice internaționale. Deși SI s-a impus d.p.d.v. tehnic în lume ca un element global, acesta nu a șters specificitatea locală. Să fim mai expliciți printr-un alt exemplu. Introducerea curentului electric a devenit baza energetică a vieții moderne pe toate meridianele lumii (în septembrie 1882 Thomas Alva Edison a folosit la New York prima centrală electrică iar numai la șase luni a fost folosit și în România pentru iluminat un generator Brush). Dar folosirea curentului electric și în catedralele creștine și în moschee și templele budiste sau utilizarea casnică sau industrială a c.a. n-a desființat specificitatea locală, ba chiar a potențat-o. Am putea continua cu exemplele în domeniul căilor ferate, telefonia, radioul și TV, calculatoarele și comunicarea prin Internet. Toate direcțiile enunțate au tendința sau au atins stadiul de globalizare. Dar în loc ca acestea să șteargă ceea ce este local, particular, spiritual, au apărut noi forme de manifestare. Un alt aspect al progresului tehnic este dat de energia nucleară. Folosirea acesteia prin consecințele ei benefice sau nefaste, poate influența tot globul. Dar energia nucleară (utilizată în Franța, Japonia, Rusia, Pakistan, India, România) n-a desființat specificul local, respectiv aspectele identitare. Sub aspect tehnic, măsurile de prevenire ale unor eventuale disfuncții și dezastre nu pot fi realizate doar pe plan local. Se impune colaborarea la nivel regional și global și respectarea unor norme absolut obligatorii pentru toți cei ce utilizează energia nucleară. Progresul tehnic și transferul tehnologic unesc popoare, culturi și civilizații dar în același timp progresul tehnic oferă noi posibilități de afirmare ale unor aspecte identitare. Iată un alt exemplu. Ce este mai universal , mai global decât tiparul!? Tiparul a unit culturile, popoarele, civilizațiile. Dar în același timp, a contribuit la o nouă și puternică afirmare a aspectelor identitare, ale existenței sociale. Tiparul a ajutat la apariția de cărți, ziare, la înflorirea literaturii naționale iar acestea au întărit utilizarea limbilor naționale. Utilizarea comunicării prin INTERNET, o altă formă de mediatizare, va aduce în mod evident la fluidizarea comerțului, la o mai bună cunoaștere interumană, la un anumit grad de civilizație în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii. Acestea sunt aspectele pozitive. Să ne răspundem însă și la întrebarea Globalizarea generează progres tehnic?. Fac următoarele observații: Globalizarea de cele mai multe ori impune dictatul unei anumite civilizații (benefică atunci când a fost cazul adoptării sistemului metric zecimal sau a S.I de măsură) sau adoptarea normelor obligatorii în exploatarea Centralelor nucleare. Promovarea în exces a acestui tip de civilizație doar pentru că este superioară tehnic, fără a se ține seama de specificitatea locală, poate genera stări conflictuale. În concluzie, progresul tehnic generează globalizare, crează civilizație, dar nu rezolvă problemele lumii de azi. Globalizarea tinde să potențeze sau să accentueaze aceste probleme. Rezolvarea trebuie căutată în sfera morală (morala relațiilor internaționale). Este necesară o asemenea discuție, pentru că anumite aspecte dezastruoase ale lumii contemporane ca o consecință a progresului tehnic și al mondializării, se datorează și folosirii dublului standard în dialogul internațional. Normele tehnice se standardizează și devin unitare pe plan mondial însă unele aspecte ale relațiilor internaționale deși devin norme și sunt ridicate la rang de principiu, se aplică diferențiat. Discutând aceste aspecte cu un prieten mi-a sugerat introducerea unui nou concept, Societatea Coerentă, Responsabilă și Liberă, CRL. Acest tip de societate este un concept natural care avansează foarte lent în relație cu tehnologia. Normele impuse de sus în jos, doar pentru faptul că o anumită civilizație este superioară, duc mai devreme sau mai târziu la stări conflictuale. CRL avansează lent în relație cu noile cuceriri tehnologice, dar de jos în sus. Cel puțin la stadiul actual, concepte ca: Satul global O lume întreagă fără granițe și restricții Suntem cetățeni ai lumii, cetățeni planetari, au caracter manipulator. Cumva ne amintesc de lozinca „Proletari din toate țările, uniți-vă”! Așadar e greu de acceptat ideea satului global chiar dacă trăirile, sentimentele umane sunt aceleași în toată lumea, dar răspunsul la aceste sentimente este specific pentru fiecare provincie, țară, în funcție de tradițiile și aspectele identitare. Efectele pozitive ale globalizării arătate mai sus se pot întoarce împotriva individului distrugându-l. În concluzie, nici o societate deschisă, nici o societate închisă ci o Societate Coerentă, Responsabilă și Liberă, CRL unde competiția în toate domeniile (comerț, științific, artistic, sportiv, politic, militar, financiar) este onestă. P.S. Alexandru Birou mi-a trimis cea mai complexă definiîie a globalizării: - Care este cea mai complexa definitie a globalizarii ? - Moartea printesei Diana ! - Cum asa ? - O printesa engleza cu un amant egiptean, are accident intr-un tunel francez, in masina germana, condusa de un belgian, imbatat cu whisky scotian, urmarita fiind de paparazzi italieni, pe motociclete japoneze. Printesa era tratata de un doctor american cu medicamente braziliene... Informatia iti este trimisa de un oltean din secuime, iar tu o citesti pe un monitor coreean, asamblat de muncitori din Bangladesh, intr-o fabrica din Singapore, expediat cu vapoar indian, descarcat de sicilieni, transportat in camioane conduse de soferi turci si in final, vandut tie, de un comerciant evreu, destept. |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate