Nimeni, probabil, n-ar fi putut scrie mai bine o carte cu titlul acesta decât Dan Tomozei care și-a făcut ucenicia gazetărească la "Tribuna" din Sibiu, ca apoi să fie prezent și în Mediafax, precum și la Jurnalul Național și Dacii liberi, iar din toamna anului 2010 este expert al secției de limbă română la "Radio China Internațional".
Din primele capitole ale cărții aflăm că legăturile româno-chineze sunt mult mai vechi și nu au început, cum am fi tentați să credem, odată cu călătoria spătarului Nicolae Milescu, cel ce a tradus pentru prima data Vechiul Testament și rugăciunea Tatăl nostru în limba română. Ca ambasador al Țarului la curtea Împăratului Chinei, el nu se va întâlni cu acesta. Se pare că motivul a fost neacceptarea, din partea spătarului, a protocolului imperial pe care l-a considerat umilitor. Totuși, relatarea călătoriei întreprinse constituie un adevărat document istoric. Pe lângă descrierea moravurilor chinezești, întâlnim aspecte din Siberia și Mongolia.
Cercetătorii istorici români și chinezi au aflat, cu stupoare, că frumoasa cultură Cucuteni cu ceramica ei deosebită ca execuție, culoare și tematică are surprinzătoare similitudini cu o altă cultură arheologică de pe valea Fluviului galben, numităYangshao. Se pare, spun aceiași cercetători, că cea de la Cucuteni este mai veche cu cel puțin un mileniu decât cea din China. Autorul găsește explicații de ordin istoric ce au făcut posibil contactul direct între locuitorii din zona culturii Cucuteni și cei din zona Fluviului Galben, și asta atunci în perioada mileniilor V-III. î. Chr,
O altă asemănare frapantă, între cele două zone atât de depărtate în spațiu, este găsită între melodia "Ciocârlia " culeasă și adaptată pentru vioară de Grigoraș Dinicu, în secolul XIX, inclusă apoi de George Enescu în Rapsodia română și lucrarea muzicală "Tumen Agtinii Tuvurguun" specifică etnicilor din provincia chineză Mongolia interioară și culturii tradiționale din Republica Mongolia. Lucrarea tătărească se regăsește aproape fidel în Ciocârlia. Dacă pentru români Ciocârlia este o descriere muzicală a naturii și bucuriei, pentru tătari melodia are cu totul o altă reprezentare și anume alergarea călare a hoardelor în stepa mongolă. Lucrarea originală este interpretată la morin khuur (vioara cal), un instrument cu coarde și arcuș, dotat cu o cutie de rezonanță capul de prindere a corzilor are reprezentat un cap de cal de care este atârnat păr din coama animalului. Cunoscută fiind prezența Hoardei de aur în teritoriile românești după 1241, trebuie subliniate forța și impactul tătarilor asupra Europei centrale și de est, având ca efect și rezultat o nouă imprimare în memoria culturală din regiune. O extrem de valoroasă și utilă concentrare de informații necesare pentru înțelegerea impactului tătarilor în Europa a fost realizată de Violeta - Anca Epure în lucrarea intitulată Invazia mongolă în Ungaria și spațiul românesc lucrare apărută în cadrul Revistei Române de studii culturale (pe internet)- ROCSIR ne spune autorul.(pag. 39)
La fel de interesante sunt și celelalte capitole precum cel intitulat 100 de ani de umilințe cu subcapitole precum; "Războiul opiului;"Concesiunile străine"; "Masacrul din Nanjing;" "Obsesia niponă", "Reținerea în fața străinilor"; "China între Confucius și Mao"; "Sun Yat Sen și Deng Xiaoping"; "Memoria mândriei renăscute" etc.
În capitolul 5 , Politica de stat, titlurile subcapitolelor: "Piramide, ierarhii, experiență"; "Morală de partid", "Corupție, justiție"; "O țară două sisteme"; "Drepturile omului chinez"; "Internetul între cenzură și afacere"; "Ursul Panda între istorie și diplomație" sunt incitante aducând în discuție mai noile realități
Despre Economia chineză se vorbește în capitolul șase. Subcapitolele: "Despre noua normalitate"; "Noul drum al mătăsii"; "Proprietate de stat versus proprietate privată"; "Poluare, realități și soluții"; "Copacii suflete protejate" arată noile realități ce s-au implementat în această țară cu două sisteme.
În cel de al șaptelea capitol Mentalitatea chineză subcapitole precum "Confucianismul și societatea"; Trei luni în Piața Tian Anmen"; "Relgii și credințe"; "Relații interumane"; "Ortodoxia în China" vin să arate consolidarea unei societăți compacte, în care palierele, nivelurile și preocupările sunt strâns conectate, ierarhiile fiind ocupate, menținute și respectate într-un sens cunoscut de sute și mii de ani. De fapt asta spunea și Nicolae Milescu atunci când nota în "Descrierea Chinei" că acest popor le întrece pe celelalte prin cinstirea părinților și învățătorilor
În ultimul capitol, cel al optulea, intitulat Societatea chineză titlurile unor subcapitole precum: "Familia, căsătoria și nunta"; "De la copilul unic la baby boom" ; "Educația copiilor și rolul părinților"; "Mass media, comunicare și liniște"; "Hrana"; "Somnul și armonia personală"; "Superstiții și prejudecăți", par a vorbi de la sine.
Este interesant că cele 10 pagini ale introducerii intitulată "Cuvântul autorului" sunt redactate și în limba chineză cu alfabetul ei specific.
Lucrarea mai cuprinde și un mic dicționar intitulat "Cuvinte și termeni în limba chineză" (română/chineză/pinyn) precum și o bogată listă bibliografică.