poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-05-24 | |
Aproape toate festivalurile de umor au date de desfășurare variabile de la un an la altul, pentru că depind nu numai de șefii de cenacluri, ci și de diverse organe locale care susțin manifestarea, logistic și mai ales financiar. Nu e cazul Buzăului unde, cel puțin din 2008, de când primesc eu invitații, festivalul are loc cu regularitate de metronom în a doua sâmbătă din mai.
În 2015 am primit invitație de participare împreună cu un alt constănțean, amicul Ananie Gagniuc. Cu cîteva zile înainte, “amiralul” mi-a propus: - Dane, joi 7 mai la ora 17 are loc la București lansarea volumului “Umor 3…G”. Nu vrei să plecăm de joi, să dormim în București și să pornim spre Buzău vineri dimineață? Cum cei 3 G sunt Gagniuc-Gârda-Ghiță, adică trei buni prieteni de-ai mei, am acceptat cu bucurie. Cunoscându-le valoarea, le-am prezis că volumul va colecta la concursuri nu unul ci mai multe premii. Între timp am citit volumul și mi s-a întărit părerea. La ora la care scriu cronica, primul premiu a fost deja anunțat, la Bistrița. Lansarea a fost interesantă, dar m-a surprins prezența slabă a umoriștilor bucureșteni. La evenimentele similare din Constanța, CUCii absenți se simt obligați să aducă scutiri medicale. Afirmația poate fi demonstrată la vară, când se pare că volumul va avea parte de o lansare și la Constanța. Poate și la Cluj. Dacă tot m-au chemat la lansare, le-am recitat celor 3 G o epigramă. Le admirăm talentul și umorul, În breasla noastră ei sunt oameni grei, Am și-o dovadă: astăzi ascensorul A refuzat să urce cu toți trei. Cel mai plăcut moment al zilei a fost seara petrecută în curte la Laurențiu Ghiță. Librăria Mihai Eminescu București Cei 3 G la cafea în curtea familiei Ghiță Vineri dimineața, Nelu Gârda, cel mai poet dintre noi, m-a rugat să opresc lângă un lan de rapiță. La Buzău, cazarea a avut loc la hotelul “Pietroasa”, unde Mihai Sălcuțan a concesionat camere în a doua sâmbătă din mai pe o durată de 50 ani, cu drept de preempțiune la prelungirea contractului. Anul acesta, festivalul e adolescent, abia a împlinit vârsta de 16 ani, deci contractual va mai curge mulți ani de acum încolo. În holul hotelului am revăzut cu bucurie o bună parte (bună în toate sensurile) a familiei epigramiștilor. Toți erau neschimbați, cu o excepție: Vasile Larco și-a lăsat mustață! La ora 17 am mers cu toții la Primărie, unde în Sala de festivități a avut loc dezbaterea cu titlul “Cu umorul nu e de glumit”. Pe mese, nelipsitele coșulețe cu covrigi de Pleșcoi. Mai întâi am ascultat, în primă audiție, Imnul UER, proaspăt compus. Eu sunt afon, dar am auzit ulterior voci care îl comparau cu imnul șoimilor patriei de pe vremuri. Ca o paranteză, șoim al patriei n-am fost niciodată, ar trebui să am statut de dizident. George Corbu, președintele UER, a prezentat un material „UER, 25 de ani de existență”. Tonul a fost în același timp nostalgic, optimist și ușor festivist, așa cum se cuvine la o asemenea aniversare. Cel mai interesant punct a fost anunțarea înființării a două comisii, una pentru definitivarea statutului UER, cealaltă pentru elaborarea unui ”Regulament-cadru privind organizarea și desfășurarea concursurilor de epigrame, evaluarea textelor trimise la concurs și ierarhizarea participanților”. Cu privire la statutul UER, s-a precizat că au fost primite propuneri de la trei cluburi, cele din Constanța, Galați și Sibiu. Președintele comisiei va fi Mihai Sălcuțan. Cealaltă comisie va fi condusă de Ștefan-Cornel Rodean, autorul unui material referitor la evaluarea epigramelor trimise la concursuri. Pentru a preveni reproșuri ulterioare, George Corbu a subliniat că cele două comisii nu au drept scop îngroparea problemelor, ci rezolvarea lor cât mai urgentă. Inițial am avut dubii, dar m-am gândit mai bine și i-am dat dreptate. Cum se îngroapă o problemă într-o comisie parlamentară? Mai întâi se stabilește componența comisiei cu acoperirea întregului spectru politic, un regulament de desfășurare, un termen limită de predare a raportului, după care membrii comisiei se ceartă ca la ușa cortului, iar raportul este emis cu sublinierea opiniilor divergente. În cazul nostru nu există nimic din toate astea. Comisiile nu au componență, doar președinți, deci nu pot exista divergențe. Termene de predare nu există, deci totul se va rezolva cu maximum de urgență. Prezidiul... ...și sala În continuare, unul din invitații de onoare, Theodor Codreanu, a întărit ideea “Cu umorul nu e de glumit”, argumentând cu filiația Caragiale-Urmuz. Ștefan Cazimir, invitat de onoare la mai toate festivalurile de umor, a propus ca în noul statut în curs de elaborare să existe nu numai epigramiști ci și membri simpatizanți, pentru că dânsul așa s-a considerat totdeauna. În final a felicitat UER și a subliniat că funcționarea UER timp de 25 ani fără un statut este un adevărat miracol. A doua zi, George Corbu i-a amendat spusele, menționând că UER are un statut, cel de la înființare. Ce n-a spus este că acel statut este depășit încă de la decesul lui Mircea Trifu. Mihai Sălcuțan a anunțat că intenționează să tipărească un volum cu cele mai bune texte ale lui Nicomah, intitulat “Perechea mănușii de catifea”. Din lipsă de fonduri, va deschide un fel de subscripție publică, cu suma de 25 lei per exemplar. Elis Râpeanu a anunțat premiile concursului “Mircea Trifu”. Fiind an aniversar, ediția a zecea, au fost acordate diplome de fidelitate, mențiuni onorifice și premiile propriu-zise. Toate acestea, plus premiile și epigramele câștigătoare în ultimii 10 ani se regăsesc în volumul concursului. Totuși, mă văd obligat să menționez câștigătorii de anul acesta. - Marele Premiu “Mircea Trifu” - Florin Rotaru (Buzău) - Premiul I - Vasile Til Blidaru (Buzău) - Premiul II - Vali Slavu (Aninoasa) - Premiul III - Eugen Pop (Cluj-Napoca) - Mențiune - Grigore Chitul (Bistrița) A urmat George Corbu care a anunțat premiile UER pentru 2014. - Epigramistul anului - Efim Tarlapan (Chișinău) - Premiul special al președintelui UER - ing. C-tin Păun - Activitate managerială de cenaclu - Ion Moraru (Galați) - Autor din afara granițelor - Sorin Finchelstein (Canada) - Revista de cenaclu - ACUS (Sibiu) - Susținerea activității epigramatice - acad. Gh. Păun (Curtea de Argeș) - Distincții obținute la concursuri de epigramă - Florin Rotaru - Difuzarea epigramei în mass-media - Gh. Popescu (Pucioasa Db) și Ioan Dobra (Sibiu) - Promovarea epigramei printr-un oficiu critic exemplar - Theodor Codreanu (Huși) - Longevitate artistică - prof Gh. Enăchescu (Galați) și C-tin Cristian (Galați) Florin Rotaru... ...și Vali Slavu, fiecare cu câte două diplome Mihai Sălcuțan a acordat câteva premii speciale. - Marele premiu “Nicolae Gr. Mihăescu-Nigrim” - Petre Gigea, Craiova - Premiul „Ion I Pavelescu” - George Petrone, Iași - Premiul „Ion Băieșu” - Ion Diviza, Chișinău - Premiul „George Ciprian” - George Corbu, București - Premiul „Octavian Moșescu” - Vali-Petronela Slavu, Aninoasa, Hunedoara Petre Gigea-Gorun nu s-a lăsat mai prejos și a acordat câteva diplome de excelență: George Corbu, Mihai Sălcuțan, Viorel Pietrăreanu. La invitația moderatorului de a participa la dezbateri, s-au înscris la cuvânt Petru-Ioan Gârda, Vasile Larco, Ananie Gagniuc, Vasile Vajoga, Constantin Cristian. Am reținut câteva din discursuri. Petru-Ioan Gârda - D-lui Corbu, care a spus că UER-ul este o biserică și epigramiștii enoriașii ei Biserică UER-ul zici că e? Îți spun: sintagmei îi va merge buhul Căci ea explică-n sânul ei de ce Primește și pe cei săraci cu duhul. Vasile Larco – La a 25-a aniversare a UER Fiind pe-al poantelor teren, Gândind la centenar, mi-am zis Că UER-ul e-un catren Din care primul vers e scris. Sâmbăta a debutat cu pozele de grup, în piața din fața hotelului. Oamenii serioși s-au fotografiat cu Primăria pe post de fundal. Cei neserioși au preferat să aibă în spate o reclamă la costume de baie. Poză de grup Agoniștii Următorul punct din program - vizita la Crama Budureasca, în județul Prahova, pe lângă Tohani. Mi-am amintit că mai ajunsesem în anii trecuți la cramele Pietroasele în 2009, Vinarte în 2011, Lacerta în 2012 și am înțeles „cât e Buzăul de mare”: cramele din județul Buzău se terminaseră. Pe drum a ieșit de la sine o epigramă: Cum adevărul e în vin, Buzăul merită din plin O dat’ pe an să-l bagi în seamă: E festival de epi-cramă. Pe toată durata vizitei în cramă am avut ca ghid un tânăr simpatic, Liviu Birceanu, care ne-a livrat de-a valma informații, bancuri și vin, profitând că are în față un public avizat, care le-a absorbit pe toate ca un burete uscat. Din informații am reținut câteva. Tradiția (unele soiuri au fost cultivate pe dealurile locale încă de pe vremea dacilor), instalațiile ultramoderne și îndrumarea celor mai pricepuți oenologi din Europa îi asigură cramei Budureasca un viitor de aur. Toți butucii de vie au fost înlocuiți. Chiar și coardele de Tămâioasă au fost aduse din Italia. Până atunci eram convins că noi suntem cei care le furnizează coarde italienilor. Vinurile produse au sub 15 grade, pentru că așa se cere pe piața UE. Cramele din Republica Moldova sunt astăzi în impas pentru că, la solicitarea rușilor, principalul achizitor, vinurile moldovenești au peste 16 grade. Cum astăzi rușii au închis ușa, intrarea pe piața europeană este destul de dificilă. La degustare ni s-au adus două soiuri pe gustul meu, un Cabernet Sauvignon din 2012 și o Fetească Neagră din 2011. Eu am băut dublu pentru că la masă am stat lângă Elis Râpeanu care nu bea, nu fumează, nu se uită după femei. Să-i dea Dumnezeu sănătate! La degustare au curs nu numai vinuri, ci și epigrame. Am reținut una recitată de Laurențiu Ghiță, care a preluat din zbor o vorbă a lui Ion Diviza. În cramă, sub luciri de bec, Cu vin din vremea lui Neculce, Diviza-nghite-n demisec Iar noi, ceilalți, în demidulce. Laurențiu Ghiță: Vă țineți, precum văd, de bancuri/ Maeștri-ai artei romînești/ Vedem aici atâtea tancuri/ Dar unde-s, zău, cele rusești? Laurențiu Ghiță: În cramă, remarca Anánie/ Pe niște stive, la pereți,/ Găsim la maturat șampanie/ Și lângă ea, niște poeți! Unii savurează vinul, alții savurează succesul. În prim plan, doi diplomați proaspeți, Florin Rotaru și Vasile Manole. Sâmbătă după amiază ne-am îmbrăcat la patru ace și am mers la Consiliul Județean unde, în Sala Mare, a avut loc Festivitatea de premiere. În hol am admirat, ca în fiecare an, expoziția de caricatură a lui Vasile Milică Ene. Printre vizitatori m-am bucurat să îl salut pe Lucian Mănăilescu, pe care îl țin minte de la primul meu festival, din 2008. În spectacol au alternat muzica de calitate, recitalul epigramiștilor și premierea câștigătorilor. Toate au stârnit ropote de aplauze. Merită menționate câteva nume: George Mitrea, cunoscutul membru al formației “Savoy”, formația “Balada” care mi-a lăsat o excelentă impresie datorită repertoriului abordat, cântăreața de muzică populară Gabriela Bolocan și grupul “Chihlimbar”, de care nu mi-am putut desprinde ochii. Formația “Balada” și Gabriela Bolocan Grupul “Chihlimbar”, ale cărui picioare (kilo)metrice i-au inspirat pe toți poeții din sală În sfârșit, ca să n-o mai lungesc, iată lista premianților. Concursul Național de Creație Literară: Vasile Manole, Galați, pentru volumul „De voie bună și nesilit de nimeni”. Dan Căpruciu, Galați, pentru volumul „Epigrame pe turcește“. Concursul Național de Epigramă cu temele: “Dacă nu curge, pică” și „Sfertul academic”: Mențiune, Efim Tarlapan, Chișinău Nimic nou... Curge Prutul între noi, Ca în vremea bolșevică; Cad guverne vechi și noi, Numai... granița nu pică! Mențiune, Constantin Părăian, Sibiu În martie Se topește-n zi zăpada, Streșinile curg șuvoi; Seara când străbatem strada Pică țurțurii pe noi. Premiul 3, Eugen Albu, Cluj-Napoca Ceva tot pică De-o vreme mai la toți patronii Le curg bani grei, cam necinstit, Dar chiar și mie, c-am slăbit, Îmi pică bine... pantalonii! Premiul 2, Gheorghe Bâlici, Chișinău De la ‘90 încoace Am învățat în mod endemic Să căutăm prostiei leac Și, de la sfertul academic, Ajuns-am la un sfert de veac!... Premiul 1 Petru-Ioan Gârda, Cluj-Napoca Oamenii partidului Fură cu nemiluita, Cu ocaua, cu daraua: Dacă nu mai curge mita Pică toată șandramaua. La recrutare Mergeam mai greu – așa-i când plouă – Deși pășeam în ritm alert; M-au convocat la ei la două Și am ajuns la... „doi și-un sfert!”. Recitalul premianților... ...și (vorba lui Bâlici) recitalul epigramiștilor Concursul “Boboc de epigramă” pentru elevii de liceu Alexandra Bobocea, Colegiul Național „Mihai Eminescu” Buzău Irina Chiorbeacă, Colegiul Național „Mihai Eminescu” Buzău Andreea-Diana Cioinac, Colegiul Național „Mihai Eminescu” Buzău Mădălina Costache, Liceul de Arte „Margareta Sterian” Buzău Ștefănel Iordache, Liceul Tehnologic „Henri Coandă” Buzău Alin-Ionuț Mihai, Liceul de Arte „Margareta Sterian” Buzău Florin-Fane Nicolescu, Liceul Tehnologic „Henri Coandă” Buzău Maria-Cătălina Radu, Liceul de Arte „Margareta Sterian” Buzău Mihaela Roșu, Liceul Tehnologic „Henri Coandă” Buzău La cina festivă, tortul aniversar “UER, 25 ani de existență” Închei cu felicitări și mulțumiri adresate organizatorilor, atât pentru primirea la nivel înalt, cât și pentru materialele puse la dispoziție - premii, epigrame și fotografii. Amintindu-mi cu nostalgie de prima mea cronică, a festivalului de la Buzău din 2008, mă pot mândri cu un palmares care începe să devină semnificativ: cea de azi este a XX-a mea cronică a unui festival de umor. Cum și alți colegi de pe agonia au multe cronici la activ, cred că UER ar trebui să caute un sponsor pentru viitoarele volume de istorie scrisă și ilustrată a festivalurilor de umor. |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate