Se va găsi în curând (în format electronic) și la www.noema.crifst.ro

Un scurt istoric al publicației NOEMA.

Cum a luat naștere NOEMA

S-a născut în anul 2002 la inițiativa actualului redactor șef, Manolescu Gorun, care a asigurat și sponsorizarea, la început, de către PETROM. Inițiativă sprijinită imediat de Acad. Mihai Drăgănescu, președintele CRIFST (Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii de pe lângă Academia Română) , sub egida căruia a și apărut ca publicație tipărită cu periodicitate anuală, conținând între 300 și 600 de pagini.

De ce NOEMA

Titlul, inspirat, a fost găsit de Acad. Mihai Drăgănescu. Ca o replică și o soră a celeilalte publicații CRIFST, NOESIS.

Cum s-a asigurat succesul

Încă de la început s-a plecat de la premisa că orice carte, dacă nu este citită, nu există. Și NOEMA există, împlinind acum nouă ani. Colegiul de redacție a fost și este alcătuit din personalități din mediul academic și universitar, astfel încât să se asigure prestigiul publicației. Și, în același timp, un standard ridicat de calitate, precum și o bună accesibilitate a materialelor publicate care să se adreseze unui cerc cât mai larg de specialiști preocupați de interdisciplinaritate.

Directorul NOEMEI este Acad. Mihai Drăgănescu.

Cine sunt cei ce publică în NOEMA

În primul rând, membrii CRIFST, dar și alți specialiști care respectă regulamentul și obiectivele Comitetului.

De asemenea, având în vedere interesul din ce în ce mai pregnant al unor personalități din diasporă de a-și menține și dezvolta legăturile cu mediul cultural românesc, s-a sperat (și s-a dovedit) că ele și-au găsit, în paginile publicației, un cadru cât mai propice de manifestare. Astfel, în acest volum, poate fi citit un text extrem de consistent („Withead’s concept of speculative philosophy a metateoretical perspective”) semnat de Bogdan Rusu (alias Ion Albu pe site-uri literare interactive), doctor in filozofie al unei universități din țară și care, în prezent, efectuează un stadiu de doctorat în Franța.

Mizându-se și pe necesitatea ca tinerii înscriși la diverse forme de învățământ postuniversitar (îndeosebi masterat și doctorat), dar nu numai, să-și găsească o oportunitate de a publica lucrările într-un periodic de prestigiu, NOEMA a introdus o secțiune, intitulată "Altă generație". Și lucrul s-a dovedit benefic. În acest volum publica la această rubrică: Dorin Cozan („Problema ființei la Thoma de Aquino”), Vlad-Ionuț Tătaru („Universalele și eroarea subiectivă în relația cu obiectul”) și Ilinca Mihaela Dobrescu („Conexiuni în procesul de creație artistică și teoria haosului”).

Cine ne-a ajutat sa ne "ajutam singuri"

NOEMA beneficiază de o sponsorizare generoasă. Menționăm, printre alții: Universitatea "Vasile Goldiș" din Arad, PETROM, Computer Sharing București, Institutul de Inteligență Artificială al Academiei Române cărora, pe această cale, le mulțumim, cum am mai făcut-o și în alte rânduri.

Ca o recunoaștere a nivelului ridicat al textelor publicate, NOEMA a fost inclusă în lista de evaluare a CNCSIS (CONSILIUL NAÞIONAL AL CERCETÃRII ȘTIINÞIFICE DIN ÎNVÃÞÃMÂNTUL SUPERIOR).

Printre alte idei de îmbunătățire, începând cu vol. VIII, 2009, în NOEMA se publică și texte bilingve (română sau engleză).

De asemenea, odată cu apariția, în 2008, a website-ului NOEMA, ne propunem ca anual să punem la dispoziția vizitatorilor virtuali mai multe numere ale aceluiași volum. De exemplu: NOEMA vol. 8 / 2009, nr. 1, NOEMA vol. 8 / 2009, nr. 2 etc, urmând ca în volumul anual tipărit să se publice o selecție dintre articolele diverselor numere.


Ieri a încetat din viață Academicianul Mihai Drăgănescu. Căruia cultura noastră, fără doar și poate, îi este (și îi va fi) profund îndatorată. Nu trebuie confundată, până la identificare, opera cu omul. Om, ca fiecare dintre noi, cu scăderile dar și bunele fiecăruia. Ca unul dintre cei care l-am cunoscut destul de bine, reamintesc că, în ultima perioadă a vieții sale, în ciuda formației sale materialiste, s-a apropriat din ce în ce mai mult de Sacralitate. Mărturie – ultima sa carte („Societatea conștiinței”) în care un substanțial capitol este dedicat Spiritualității, din care spicuiesc câteva subcapitole cu titluri semnificative: „Sentimentul cosmic”, „Sentimentul divin”, „Sentimentul divin la Sfântul Augustin”, „Sentimentul divin la Dumitru Stăniloae”…. Închei aceste rânduri care sunt doar un preambul la o serie de texte pe care îmi propun să le scriu despre opera drăgănesciană, cu un frumos pasaj din cartea sa „Informația materiei”: „Informația este o noțiune științifică pe care filosofia o preia atribuindu-i un caracter cosmic în existență. Devenind și o noțiune filosofică, informația începe să capete nuanțe poetice și religioase, deoarece filosofia este și o punte [care leagă] știința, poezia și religia…..Informația, din punct de vedere poetic, are uneori un …aspect divin. Între…divin, pe de o parte și informație…pe de altă parte, deci între ceea ce este poetic și divin în esența lumii și ceea ce este în același timp științific în aceiași esență, există o hermeneutică. Filosofia nouă (cea a lui M.D., n.n.) a…informației profunde poate fi calea acestei hermeneutici….Dacă Divinitatea este numele ultimei realități atunci….[Ea] nu ar fi ceva mai mult decât informație”.

Gorun Manolescu