Real sau trucat?
Real sau trucat, însă, de câteva zile circulă un film de câteva secunde. Vreme de două zile am căutat sursa filmului. Pot spune cu certitudine că “originalul” a fost filmat de o persoană prezentă la mitingul din 2004, însă nu pot spune dacă persoana respectivă este aceeași cu aceea care are un blog, unde a fost postat filmul cu mult, mult timp în urmă, dar asta după ce au fost făcute câteva intervenții tehnice asupra originalului. Cu titlu de informație suplimentară vă spun că blogul respectiv conține filmulețe prelucrate și neprelucrate, precum și fotografii prelucrate și neprelucrate; blogul are un număr enorm de accesări (are rating, după cum se spune!), așa încât proprietarul trăiește din exploatarea acestui rating – după cum el însuși recunoaște: asta e singura mea sursă sigură de existență.

Am un copil, urmează să împlinească peste trei săptămâni 17 ani.
În numele său și al legii mă simt vinovat de crimă și complicitate la crimă, asta fiindcă un alt copil este exploatat și torturat de mai multe zile. Complicii meu sunt: Președintele în exercițiu al României; contracandidații săi în alegerile pentru funcția de Președinte al statului; Parlamentul României; Ministerul muncii, familiei și protecției copilului; Ministerul Administrației și Internelor; Ministerul public; Serviciul de protecție și pază; Serviciul român de informații; Consiliul național al audiovizualului; Avocatul poporului; asociațiile profesionale ale juriștilor, asociațiile și grupurile civice de sprijinire a drepturilor copilului; asociațiile profesionale din presă; persoane juridice și fizice cu activități de presă; persoane fizice.
Îmi întemeiez acuzația astfel:

I.
Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 557 din 23 iunie 2004, consfințește:
/.../ Art. 22 (1) Copilul are dreptul la protejarea imaginii sale publice și a vieții sale intime, private și familiale.
(2) Este interzisă orice acțiune de natură să afecteze imaginea publică a copilului sau dreptul acestuia la viața intimă, privată și familială.
(3) Participarea copilului în vârstă de până la 14 ani la dezbateri publice în cadrul unor programe audiovizuale se poate face numai cu consimțământul scris al acestuia și al părinților sau, după caz, al altui reprezentant legal.
(4) Copiii nu pot fi folositi sau expuși de către părinți, reprezentanți legali sau alte persoane responsabile de creșterea și îngrijirea lor, în scopul de a obține avantaje personale sau de a influența deciziile autorităților publice.
(5) Consiliul Național al Audiovizualului monitorizează modul de derulare a programelor audiovizuale, astfel încât să se asigure protecția și garantarea dreptului copilului prevăzut la alin. (1).
/.../ Art. 28 (1) Copilul are dreptul la respectarea personalității și individualității sale și nu poate fi supus pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare ori degradante.
(2) Măsurile de disciplinare a copilului nu pot fi stabilite decât în acord cu demnitatea copilului, nefiind permise sub nici un motiv pedepsele fizice ori acelea care se află în legătură cu dezvoltarea fizică, psihică sau care afectează starea emoțională a copilului.
Art. 29 (1) Copilul are dreptul să depună singur plângeri referitoare la încălcarea drepturilor sale fundamentale.
(2) Copilul este informat asupra drepturilor sale, precum și asupra modalităților de exercitare a acestora.
/.../ Art. 85 (1) Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva oricăror forme de violență, abuz, rele tratamente sau neglijență.
(2) Orice persoană fizică sau juridica, precum și copilul pot sesiza autoritățile abilitate de lege să ia măsurile corespunzătoare pentru a-l proteja împotriva oricăror forme de violență, inclusiv violenta sexuală, vătămare sau de abuz fizic sau mental, de rele tratamente sau de exploatare, de abandon sau neglijență.
(3) Angajații instituțiilor publice sau private care, prin natura profesiei, intră în contact cu copilul și au suspiciuni asupra unui posibil caz de abuz, neglijare sau rele tratamente au obligația de a sesiza de urgență direcția generală de asistență socială și protecția copilului.
/.../ Art. 89 (1) Prin abuz asupra copilului se înțelege orice acțiune voluntară a unei persoane care se află într-o relație de răspundere, încredere sau de autoritate față de acesta, prin care este periclitată viața, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului.
(2) Prin neglijarea copilului se înțelege omisiunea, voluntară sau involuntară, a unei persoane care are responsabilitatea creșterii, îngrijirii sau educării copilului de a lua orice măsură subordonată acestei responsabilități, fapt care pune în pericol viața, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului.
/.../ Art. 99 (1) Copilul are dreptul la protecție împotriva oricărei forme de exploatare.
(2) Instituțiile și autoritățile publice, potrivit atribuțiilor lor, adoptă reglementări specifice și aplică măsuri corespunzătoare pentru prevenirea, între altele:
/.../ g) exploatării copilului de către mass-media;
Art. 100 Monitorizarea respectării principiilor și drepturilor stabilite de prezenta lege și de Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, ratificată prin Legea nr. 18/1990, republicată, precum și coordonarea și controlul activității de protecție și promovare a drepturilor copilului se realizează de către Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului, organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, aflat în subordinea Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.
Art. 101 Aparărea drepturilor și libertăților copilului în raporturile acestuia cu autoritățile publice cu scopul de a promova și de a îmbunătăți condiția copilului se realizează și prin instituția Avocatul Poporului.
/.../ Art. 124 (1) Cauzele prevăzute de prezenta lege privind stabilirea măsurilor de protecție specială sunt de competența tribunalului de la domiciliul copilului.
(2) Dacă domiciliul copilului nu este cunoscut, competența revine tribunalului în a cărui circumscripție teritorială a fost găsit copilul.
Art. 125 (1) Cauzele prevăzute la art. 124 se soluționează în regim de urgență, cu citarea reprezentantului legal al copilului, a direcției generale de asistență socială și protecția copilului și cu participarea obligatorie a procurorului.
(2) Audierea copilului care a implinit vârsta de 10 ani este obligatorie și se face cu respectarea prevederilor art. 24, cu excepția cauzelor care privesc stabilirea unei măsuri de protecție specială pentru copilul abuzat sau neglijat; în acest caz, audierea copilului se face cu respectarea prevederilor art. 95 alin. (3).
(3) Termenele de judecată nu pot fi mai mari de 10 zile.
(4) Părțile sunt legal citate dacă citația le-a fost înmânată cel puțin cu o zi înaintea judecării.
Art. 126 (1) Hotărârile prin care se soluționează fondul cauzei se pronunță în ziua în care au luat sfârșit dezbaterile.
(2) În situații deosebite, pronunțarea poate fi amânată cel mult două zile.
Art. 127 (1) Hotărârea instanței de fond este executorie și definitivă.
(2) Hotărârea se redactează și se comunică părților în termen de cel mult 10 zile de la pronunțare.
Art. 128 Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicării hotărârii.
Art. 129 Dispozitiile prezentei legi referitoare la procedura de soluționare a cauzelor privind stabilirea măsurilor de protecție specială se completează în mod corespunzător cu prevederile Codului de procedură civilă.
Art. 130 (1) În toate cauzele care privesc aplicarea prezentei legi, direcția generală de asistență socială și protecția copilului de la domiciliul copilului sau în a cărei rază administrativ-teritorială a fost găsit copilul întocmește și prezintă instanței raportul referitor la copil, care va cuprinde date privind: a) personalitatea, starea fizica și mentală a copilului; b) antecedentele sociomedicale și educaționale ale copilului; c) condițiile în care copilul a fost crescut și în care a trăit; d) propuneri privind persoana, familia sau serviciul de tip rezidențial în care ar putea fi plasat copilul; e) orice alte date referitoare la creșterea și educarea copilului, care pot servi soluționării cauzei.
/.../ Art. 131 Cauzele care privesc aplicarea prezentei legi sunt scutite de taxa judiciară de timbru și de timbru judiciar.

II.
Decizia nr.187 din 3 aprilie 2006, privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual - text în vigoare începând cu data de 7 octombrie 2009; http://www.cna.ro/Decizia-nr-nr-187-din-3 aprilie.html - spune:
Având în vedere dubla calitate a Consiliului Național al Audiovizualului, de garant al interesului public și de unică autoritate de reglementare în domeniul programelor audiovizuale, convinși că libertatea de exprimare și asigurarea accesului neîngrădit la orice informație de interes public constituie fundamente esențiale ale unei societăți democratice, ținând seama de faptul că exercitarea dreptului la libera exprimare comportă îndatoriri și responsabilități, convinși că libertatea de exprimare constituie unul dintre fundamentele esențiale ale unei societăți democratice, motiv pentru care presa audiovizuală trebuie să beneficieze de o protecție deosebită, convinși, totodată, că libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine, ținând cont de obligațiile care revin prin lege Consiliului Național al Audiovizualului de a stabili norme de reglementare cu privire la protecția copiilor, apărarea demnității umane, exercitarea dreptului la replică, asigurarea informării corecte și a pluralismului, responsabilitățile culturale ale radiodifuzorilor, precum și la publicitate, sponsorizare și teleshopping, ținând cont de responsabilitatea atribuită prin lege Consiliului Național al Audiovizualului de a asigura, în programele audiovizuale, protecție dezvoltării fizice, mentale și morale a copiilor, interesați în cel mai înalt grad de creșterea și educația copilului în spiritul valorilor și al idealurilor democratice, proclamate de Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului și de Convenția europeană a drepturilor omului, conștienți de necesitatea pregătirii copilului pentru o integrare armonioasă în viața socială, având în vedere obligațiile care revin Consiliului Național al Audiovizualului și radiodifuzorilor în protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, în general, și faptul că încălcarea acestora poate aduce prejudicii interesului public,
ținând cont de necesitatea respectării principiilor liberei concurențe, protecției vieții, sănătății, securității și intereselor economice ale consumatorilor, precum și a mediului, având în vedere obligația radiodifuzorilor de a informa publicul prin prezentarea corectă și imparțială a faptelor și a evenimentelor, ca și obligația Consiliului Național al Audiovizualului de a asigura respectarea exprimării pluraliste de idei și opinii, precum și pluralismul surselor de informare a publicului, ținând cont de necesitatea reglementării publicității și a teleshoppingului la produsele medicamentoase, tratamentele medicale și suplimentele nutritive, ținând cont de faptul că publicitatea la produsele medicamentoase trebuie să se supună unor condiții stricte și unui control efectiv, ținând cont de efectele nocive ale consumului de droguri și alcool asupra minorilor, în special, dar și asupra societății, în general, de faptul că aceasta este o problemă de interes public, în temeiul art. 3 alin. (1) și (2), al art. 10 alin. (3) lit. a), e) și f), al art. 17 alin. (1) lit. d) și al art. 39 și 40 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare, membrii Consiliului Național al Audiovizualului adoptă următoarea decizie
TITLUL I Protecția copilului
CAP. 1 Protecția drepturilor copilului
ART. 1 În sensul prezentului cod de reglementare a conținutului audiovizual, denumit în continuare cod, prin copil se înțelege persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani.
ART. 2 Ori de câte ori copilul este subiect al emisiunilor audiovizuale, radiodifuzorii au obligația să respecte principiul interesului superior al acestuia.
ART. 3 Copilul are dreptul la protejarea imaginii sale publice și a vieții sale intime, private și familiale.
ART. 4 (1) Este interzisă difuzarea oricăror indicii care ar putea duce la identificarea copilului în vârstă de până la 14 ani, în situația în care acesta este victimă a unei infracțiuni privitoare la viața sexuală, este acuzat de comiterea unor infracțiuni sau a fost martor la săvârșirea acestora.
(2) În situația în care copilul în vârstă de până la 14 ani este victimă a unor infracțiuni, altele decât cele prevăzute la alin. (1), sau a fost supus unor abuzuri fizice ori psihice, difuzarea de imagini sau declarații este posibilă numai cu acordul scris al părinților, al persoanei în grija căreia se află copilul ori, după caz, al reprezentantului legal al copilului.
(3) În situația în care copilul în vârstă de până la 14 ani a fost supus de către părinți ori reprezentanții legali la abuzuri fizice sau psihice, difuzarea de imagini ori declarații este posibilă numai cu acordul scris al unuia dintre părinți, cel care nu este autorul abuzului, al persoanei în grija căreia se află copilul sau, după caz, al unei autorități responsabile cu protecția copilului.
ART. 5 (1) Copilul în vârstă de până la 14 ani nu poate fi prezent în emisiuni audiovizuale care reconstituie infracțiuni, abuzuri sau evenimente dramatice.
(2) Radiodifuzorii nu pot difuza interviuri, declarații sau relatări luate în mod nemijlocit copilului în vârstă de până la 14 ani în legătură cu evenimente dramatice, din comunitate sau din familie, la care acesta a asistat.
ART. 6 (1) Copilul cu vârsta între 14 și 16 ani, acuzat de comiterea unei infracțiuni sau victimă a unei infracțiuni ori abuzat fizic, psihic sau sexual, poate fi prezentat în programele de știri, în emisiuni de dezbateri sau reportaje audiovizuale, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: a) existența prealabilă a consimțământului acestuia; b) existența prealabilă a consimțământului părinților, al persoanei în grija căreia se află copilul sau al reprezentantului legal, în formă scrisă; c) asistarea pe parcursul transmisiei sau al înregistrării de către un părinte ori de către reprezentantul legal, respectiv de către avocat în cazul cercetării penale sau arestării.
(2) În cazul copilului cu vârsta între 16 și 18 ani, acuzat de comiterea unei infracțiuni, sunt necesare acordul explicit al acestuia și asistarea sa de către avocat în situația în care este cercetat penal, reținut sau arestat.
(3) În cazul copilului cu vârsta între 16 și 18 ani, care este victimă sau martor la comiterea unor infracțiuni ori care a fost abuzat fizic, psihic sau sexual, sunt necesare: a) acordul explicit al acestuia; b) eliminarea, la solicitarea copilului, a oricăror elemente care pot duce la identificarea lui.
ART. 7 (1) Copilul, părinții sau reprezentantul legal trebuie să fie informați cu privire la drepturile lor înainte de filmare sau de înregistrare.
(2) Participarea copilului în vârstă de până la 14 ani în emisiuni audiovizuale este posibilă numai cu consimțământul scris al acestuia și al părinților sau, după caz, al altui reprezentant legal.
ART. 8 Este interzisă, în cadrul programelor de știri, al dezbaterilor sau al reportajelor, difuzarea de imagini ori de fotografii ale copilului care s-a sinucis.
ART. 9 (1) Este interzisă difuzarea de emisiuni al căror scop principal este exploatarea aspectului fizic al copilului sau expunerea acestuia în ipostaze nepotrivite vârstei.
(2) Este interzisă difuzarea emisiunilor în care copilul este folosit sau expus de către părinte, rudă, reprezentant legal ori avocat în scopul de a obține avantaje personale de orice fel.
(3) După ora 22,00 este interzisă difuzarea de emisiuni realizate în direct de către radiodifuzori licențiați în România, la care participă copii în vârstă de până la 14 ani.
(4) Radiodifuzorii sunt obligați să difuzeze la principalul buletin de știri din prime time, timp de 24 de ore, imaginile și datele copiilor dispăruți, pe care le primesc de la poliție.
ART. 10 Interviurile și declarațiile copilului trebuie luate și difuzate cu responsabilitate și discernământ, astfel încât acesta să nu fie chestionat pentru a-i fi smulse păreri referitoare la probleme intime de familie sau pentru a-i fi cerute opinii în chestiuni care depășesc puterea lui de judecată.
ART. 11 Radiodifuzorii au obligația de a lua toate măsurile astfel încât copilul implicat, în orice mod, în emisiuni de radio sau de televiziune să nu fie expus nici unui risc fizic, psihic ori moral care ar putea decurge din realizarea respectivelor emisiuni. /.../
CAP. 2 Serviciile de programe și protecția copilului /.../
ART. 13 Pentru a permite părinților sau reprezentanților legali ai copiilor să facă alegerea potrivită, toți radiodifuzorii au obligația să pună la dispoziția publicului informații suficiente privind intervalul orar de difuzare, recomandările și avertizările acustice și vizuale, astfel încât programele vizionate sau ascultate în familie ori numai de către copii să nu afecteze dezvoltarea fizică, mentală sau morală a acestora; aceleași obligații sunt valabile și în cazul serviciilor de programe destinate exclusiv publicului din România, retransmise de distribuitorii de servicii.
ART. 14 Sunt interzise, în cadrul emisiunilor audiovizuale destinate copiilor, fumatul și consumul băuturilor alcoolice, comportamentul violent, trivial, limbajul violent, vulgar ori licențios, aluziile sexuale, ridiculizarea defectelor fizice și a handicapurilor.
ART. 15 (1) În intervalul orar 6,00 - 20,00 radiodifuzorii nu pot difuza anunțuri promoționale care includ scene de violență, sex, limbaj vulgar sau alte elemente ce pot afecta copiii.
(2) În intervalul orar 6,00 - 22,00 nu pot fi difuzate emisiuni care conțin: a) detalii sau metode de sinucidere ori de automutilare; b) demonstrații sau detalii importante privind tehnici criminale; c) demonstrații sau detalii importante privind exorcismul, practici oculte, fenomene sau practici paranormale.
ART. 16 (1) Criteriile în funcție de care se apreciază producțiile difuzate în serviciile de programe au drept scop asigurarea protecției copilului și informarea publicului cu privire la conținutul acestora.
(2) Responsabilitatea clasificării producțiilor audiovizuale revine titularilor de licență audiovizuală.
(3) Criteriile generale de care titularii de licență audiovizuală vor ține cont în clasificarea producțiilor audiovizuale sunt următoarele: a) numărul și natura scenelor violente, precum și caracterul gratuit sau indispensabil al acestora, raportat la genul și subiectul producției audiovizuale; b) utilizarea violenței și rolul acesteia în rezolvarea problemelor; c) modalitatea de tratare prin imagini a scenelor de violență, tipul de plan utilizat, realismul reprezentării, rolul coloanei sonore în a genera frică ori angoasă; /.../ f) psihologia personajelor și reperele morale pe care acestea le oferă copiilor sau adolescenților; g) tipologia eroilor, scopul acțiunii acestora, gradul de recurgere la violență; h) prezența și rolul copiilor în scene de violență; i) prezentarea femeii în ipostaze degradante; /.../ l) genul sau temele producțiilor audiovizuale.
ART. 17 În clasificarea filmelor radiodifuzorii se vor ghida și după clasificarea stabilită de producător sau, după caz, sub care filmul a fost difuzat în alte țări.
ART. 18 Categoriile în care se încadrează producțiile audiovizuale în funcție de criteriile precizate la art. 16 alin. (3) sunt următoarele: a) producții audiovizuale accesibile tuturor categoriilor de public, fără restricții sau semne de avertizare; b) producții audiovizuale care pot fi vizionate de copiii în vârstă de până la 12 ani numai cu acordul sau împreună cu părinții ori familia; c) producții audiovizuale interzise copiilor sub 12 ani; d) producții audiovizuale interzise copiilor sub 15 ani; e) producții audiovizuale interzise copiilor sub 18 ani, altele decât cele pornografice, care în Statele Unite ale Americii și în țările din Uniunea Europeană sunt interzise publicului sub 18 ani; /.../
ART. 19 (1) Producțiile prevăzute la art. 18 lit. b) se difuzează însoțite de un semn de avertizare reprezentând un cerc de culoare albă, iar în interiorul acestuia, pe fond transparent, majusculele AP (acord parental) de culoare albă.
(2) Dimensiunea semnului de avertizare va fi de 30 de pixeli.
(3) Semnul de avertizare va fi expus timp de 10 minute la începutul difuzării.
ART. 20 (1) Producțiile audiovizuale prevăzute la art. 18 lit. c) se difuzează numai după ora 20,00 și vor fi însoțite de un semn de avertizare reprezentând un cerc de culoare albă, iar în interiorul acestuia, pe fond transparent, numărul 12 de culoare albă.
(2) Dimensiunea semnului de avertizare va fi de 30 de pixeli.
(3) Semnul de avertizare va fi expus timp de 15 minute la începutul difuzării și timp de 3 minute după fiecare pauză publicitară.
ART. 21 (1) Producțiile audiovizuale prevăzute la art. 18 lit. d) se difuzează numai în intervalul orar 22,00 - 6,00 și vor fi însoțite permanent de un semn de avertizare reprezentând un cerc de culoare albă, iar în interiorul acestuia, pe fond transparent, numărul 15 de culoare albă.
(2) Dimensiunea semnului de avertizare va fi de 30 de pixeli.
ART. 21.1 (1) Pot fi difuzate numai în intervalul orar 23,00 - 6,00 producțiile audiovizuale care prezintă, în mod repetat: a) violență fizică, psihică sau de limbaj; /.../ c) persoane în ipostaze degradante; /.../
(2) În intervalul de timp prevăzut la alin. (1) pot fi difuzate: a) filme horror, erotice, de o violență extremă; b) competiții full-contact; c) emisiuni audiovizuale sponsorizate de producătorii de băuturi spirtoase.
ART. 22 (1) Producțiile audiovizuale prevăzute la art. 18 lit. e) se difuzează numai în intervalul orar 24,00 - 6,00 și vor fi însoțite permanent de un semn de avertizare reprezentând un cerc de culoare albă, iar in interiorul acestuia, pe fond transparent, numărul 18 de culoare albă.
(2) Dimensiunea semnului de avertizare va fi de 30 de pixeli.
ART. 23 (1) Producțiile audiovizuale prevăzute la art. 18 lit. f) nu vor fi difuzate sau retransmise de radiodifuzori aflați sub jurisdicția României.
(2) Retransmisia de către distribuitorii de servicii a producțiilor audiovizuale din categoria celor prevăzute la art. 18 lit. f) este permisă numai cu respectarea condițiilor prevăzute la alin. (3) și (5), în cazul retransmisiei de tip analogic, respectiv la alin. (4) și (5), în cazul retransmisiei de tip digital.
(3) Producțiile audiovizuale prevăzute la art. 18 lit. f) pot fi retransmise analogic numai în intervalul orar 1,00 - 5,00, codat și în cadrul pachetelor opționale,
(4) Producțiile audiovizuale prevăzute la art. 18 lit. f) pot fi retransmise digital numai cu respectarea următoarelor condiții tehnice și de informare a abonatului: a) receptorul abonatului trebuie să fie prevăzut cu un sistem de blocare a accesului, denumit în continuare sistem de control parental, diferit de sistemul de control al accesului la pachetele de servicii oferite; b) sistemul de control parental trebuie să permită accesul la serviciile de programe restricționate copiilor, în baza unui cod personal format din cel puțin 4 cifre; cifrele nu trebuie să fie vizibile pe ecran în momentul tastării; c) sistemul de control parental trebuie să fie perfect sincronizat cu programele din această categorie, trebuie să rămână activ pe toată perioada în care se oferă aceste categorii de programe, iar accesul trebuie să fie reblocat în orice situație în care se modifică contextul vizionării (schimbarea programului, trecerea sistemului de recepție în stare de veghe, schimbarea decodorului sau a cartelei de acces, după realimentarea cu tensiune); d) în cadrul instrucțiunilor de utilizare, distribuitorul de servicii trebuie să explice, în termeni simpli și clari, modul de funcționare a sistemului de control parental, necesitatea stabilirii codului personal de acces și păstrării confidențialității acestuia; e) în momentul punerii în funcțiune a sistemului de recepție, distribuitorul de servicii are obligația să stabilească, împreună cu abonatul, codul personal de acces pentru fiecare dintre serviciile de programe restricționate copiilor; se recomandă evitarea stabilirii codului „1234” sau a unui cod format din aceeași cifră; f) introducerea în oferta de servicii a unui nou serviciu de programe restricționat copiilor va fi adusă la cunoștință abonaților cu cel puțin 30 de zile înainte de modificarea ofertei, precizându-se „Program interzis persoanelor sub 18 ani”.
(5) Producțiile audiovizuale prevăzute la art. 18 lit. f) vor fi însoțite permanent de semnul de avertizare reprezentând un cerc, iar în interiorul acestuia, numărul 18 de culoare albă, pe fond roșu; /.../.
ART. 24 (1) Difuzarea anunțurilor promoționale pentru producțiile audiovizuale prevăzute la art. 18 lit. b), c), d) și e) se va face cu semnul de avertizare corespunzător și va respecta prevederile art. 15.
(2) Distribuitorii de servicii nu pot difuza anunțuri promoționale pentru producțiile audiovizuale prevăzute la art. 18 lit. f). /.../
ART. 26 (1) Radiodifuzorii au obligația de a informa sonor și vizual publicul, înainte de începerea difuzării, cu privire la genul producției audiovizuale și, după caz, cu privire la restricțiile de vizionare.
(2) Durata anunțului prevăzut la alin. (1) nu va fi mai mică de 15 secunde.
(3) Radiodifuzorii au obligația să solicite ca publicarea programelor de radio și de televiziune să fie însoțită de marcajele prevăzute în prezentul cod.
CAP. 3 Programele de știri și protecția copiilor
ART. 27 (1) Programele de știri și de actualități se supun cerințelor de protecție a copiilor și vizionării în familie.
(2) Avertizarea verbală a publicului, în cazul difuzării unor scene de violență sau cu posibil impact emoțional negativ, este obligatorie; radiodifuzorii vor evita prezentarea repetată a scenelor de violență. /.../

III.
Legea audiovizualului (http://www.cna.ro/Legea-audiovizualului.html) ne spune: /.../
ART. 6 (1) Cenzura de orice fel asupra comunicării audiovizuale este interzisă.
(2) Independența editorială a furnizorilor de servicii media audiovizuale este recunoscută și garantată de prezenta lege.
(3) Sunt interzise ingerințe de orice fel în conținutul, forma sau modalitățile de prezentare a elementelor serviciilor media audiovizuale, din partea autorităților publice sau a oricăror persoane fizice sau juridice, române ori străine.
(4) Nu constituie ingerințe deciziile și instrucțiunile având caracter normativ, emise de Consiliul Național al Audiovizualului în aplicarea prezentei legi și cu respectarea dispozițiilor legale, precum și a normelor privind drepturile omului, prevăzute în convențiile și tratatele ratificate de România.
(5) Nu constituie ingerințe prevederile cuprinse în codurile de conduită profesională pe care jurnaliștii și furnizorii de servicii media audiovizuale le adoptă și pe care le aplică în cadrul mecanismelor și structurilor de autoreglementare a activității lor, dacă nu contravin dispozițiilor legale în vigoare.
ART. 7 (1) Caracterul confidențial al surselor de informare utilizate în conceperea sau elaborarea de știri, de emisiuni sau de alte elemente ale serviciilor de programe este garantat de prezenta lege.
(2) Orice jurnalist sau realizator de programe este liber să nu dezvăluie date de natură să identifice sursa informațiilor obținute în legătură directă cu activitatea sa profesională.
(3) Se consideră date de natură să identifice o sursă următoarele: a) numele și datele personale, precum și vocea sau imaginea unei surse; b) circumstanțele concrete ale obținerii informațiilor de către jurnalist; c) partea nepublicată a informației furnizate de sursă jurnalistului; d) datele cu caracter personal ale jurnalistului sau radiodifuzorului, legate de activitatea pentru obținerea informațiilor difuzate.
(4) Confidențialitatea surselor de informare obligă, în schimb, la asumarea răspunderii pentru corectitudinea informațiilor furnizate.
(5) Persoanele care, prin efectul relațiilor lor profesionale cu jurnaliștii, iau cunoștință de informații de natură să identifice o sursă prin colectarea, tratarea editorială sau publicarea acestor informații, beneficiază de aceeași protecție ca jurnaliștii. /.../
ART. 10 (1) Consiliul Național al Audiovizualului, denumit în continuare Consiliul, este autoritate publică autonomă sub control parlamentar și garantul interesului public în domeniul comunicării audiovizuale.
(2) Consiliul este autoritate unică de reglementare în domeniul serviciilor media audiovizuale, în condițiile și cu respectarea prevederilor prezentei legi.
(3) În calitate de garant al interesului public în domeniul comunicării audiovizuale, Consiliul are obligația să asigure: a) respectarea exprimării pluraliste de idei și de opinii în cadrul conținutului serviciilor media audiovizuale transmise de furnizorii de servicii media audiovizuale aflați sub jurisdicția României; b) pluralismul surselor de informare a publicului; c) încurajarea liberei concurențe; d) un raport echilibrat între serviciile de programe cu acoperire națională și serviciile locale, regionale ori tematice; e) protejarea demnității umane, a dreptului la propria imagine și protejarea minorilor; /.../
ART. 13 (1) Membrii Consiliului pot fi demiși, la propunerea comisiilor de specialitate ale Parlamentului, în următoarele situații: a) în cazul incapacității de a-și exercita funcția pentru o perioadă mai mare de 6 luni; b) în cazul unei condamnări penale aplicate printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă. /.../
CAP. 3.2 Protecția minorilor
ART. 39 (1) Este interzisă difuzarea, în cadrul serviciilor de programe de televiziune și de radiodifuziune, de programe care pot afecta grav dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor, în special programele care conțin pornografie sau violență nejustificată.
(2) Difuzarea în cadrul serviciilor de programe de televiziune și de radiodifuziune a programelor care pot afecta dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor se poate face numai dacă, prin alegerea intervalului orar de difuzare ori datorită mijloacelor tehnice necesare recepției, minorii nu au acces audio sau video la programele respective.
(3) Difuzarea într-o formă necodată a programelor prevăzute la alin. (2) se poate face numai după prezentarea unei atenționări acustice sau grafice, pe toată durata programului asigurându-se prezența unui simbol vizual de avertizare.
ART. 39.1 În cadrul serviciilor media audiovizuale la cerere, programele care ar putea afecta dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor pot fi puse la dispoziție numai dacă se asigură măsuri de restricționare a accesului, astfel ca minorii să nu poată vedea ori auzi, în mod normal, programele respective. /.../
ART. 89 Exercitarea activității de control prevăzute la art. 88 se realizează, în condițiile prezentei legi, astfel: a) din oficiu; b) la cererea unei autorități publice; c) ca urmare a plângerii depuse de o persoană fizică sau juridică afectată în mod direct prin încălcarea prevederilor prezentei legi; d) ca urmare a plângerii depuse de organizații neguvernamentale specializate în protejarea drepturilor omului, a drepturilor femeii și copilului. /.../
ART. 95 (1) În cazul săvârșirii repetate a uneia dintre faptele prevăzute la art. 90 alin. (1) și la art. 91 alin. (1), Consiliul poate decide aplicarea uneia dintre următoarele sancțiuni: a) obligarea radiodifuzorului de a difuza timp de 10 minute, între orele 19,00 și 19,10, numai textul deciziei de sancționare; b) obligarea radiodifuzorului de a difuza timp de 3 ore, între orele 18,00 și 21,00, numai textul deciziei de sancționare; c) reducerea cu până la jumătate a termenului de valabilitate a licenței audiovizuale, cumulată cu sancțiunea prevăzută la lit. a).
(2) Sancțiunile prevăzute la alin. (1) pot fi aplicate numai gradual, astfel: a) sancțiunea prevăzută la lit. a), numai după ce, în prealabil, radiodifuzorul a mai fost amendat de cel puțin două ori; b) sancțiunea prevăzută la lit. b), numai după aplicarea de cel puțin două ori a sancțiunii prevăzute la alin. (1) lit. a); c) sancțiunea prevăzută la lit. c), numai după aplicarea de cel puțin două ori a sancțiunii prevăzute la alin. (1) lit. b).
ART. 95.1 Consiliul poate decide retragerea licenței audiovizuale sau a dreptului de furnizare a serviciului media audiovizual la cerere, în cazul săvârșirii repetate de către furnizorul de servicii media a uneia dintre următoarele fapte: a) incitarea publicului la ură națională, rasială sau religioasă; b) incitarea explicită la violență publică; c) incitarea la acțiuni care au drept scop disoluția autorității de stat; d) incitarea la acțiuni teroriste. /.../

Solicit să nu-mi fie blurată imaginea, cât oi trăi eu.