La o zi după alegerile prezidențiale, și breasla scriitorilor și-a ales președintele pentru următorii patru ani. Luni, 23 noiembrie, la Sala “Amfiteatru” a Teatrului Național a avut loc Conferința Națională a Uniunii Scriitorilor, la care au participat 397 de membri desemnați prin vot să reprezinte toate filialele din țară, inclusiv pe cea din Chișinău.

“Sfertul academic” de 50 de minute

Deși programată să înceapă la ora 9, adunarea a fost deschisă abia 50 de minute mai târziu de către Horia Gârbea, președintele Asociației Scriitorilor din București, care a citit o lungă listă a oamenilor de litere care au trecut în etenitate în ultimii patru ani. Nicolae Manolescu, președintele în exercițiu al USR, a subliniat că nicicând literatura română nu a înregistrat asemenea pierderi ca în acești ultimi patru ani.
S-a stabilit ordinea de zi: raportul de activitate al președintelui în exercițiu al USR, raportul financiar prezentat de vicepreședinte și raportul Comisiei de cenzori. S-a convenit ca expunerea programelor candidaților la șefia USR să se facă sub forma unor sinteze de câte zece minute. În urma unei discuții animate dintre Sorin Mărculescu și Varujan Vosganian s-a votat ca, la dezbaterea rapoartelor, delegații să aibă dreptul unor intervenții de maximum trei minute.

497 de noi membri, din 970 de candidaturi

În deschiderea Raportului pe anii 2005-2009,
președintele Nicolae Manolescu a subliniat că, în acest interval, au fost primiți în uniune 497 de noi membri, dintr-un total de 970 dosare depuse. Manolescu a precizat că turneele făcute la filialele din țară (n.r. – cu ocazia alegerii șefilor de filiale) au fost făcute cu bani din sponsorizări și nu au reprezentat o „risipă”, așa cum au acuzat unii. „Într-o asociație de breaslă ca a noastră, trebuie să prevaleze respectul. Dacă respect nu e, nimic nu e” – a continuat Manolescu ideea.

„Nu înțeleg patima contestatarilor noului Statut”

„Nu înțeleg patima contestatarilor noului Statut al USR, care m-au acuzat că am făcut un statut în interes propriu. Dezbaterea la statut a fost publică! Apoi, cele mai multe amendamente respinse la noul statut au fost ale mele” – a spus Manolescu.
La capitolul realizări, el a punctat: înființarea a două noi filiale USR – Alba Iulia și Galați-Brăila; profesionalizarea site-ului uniunii; organizarea de patru colocvii ale tinerilor scriitori, pe banii USR; apariția revistei „Noua literatură”, înființată de „România literară” – publicație care a fost „violent contestată de către cei care au pierdut concursul de proiecte”; programul „Să ne cunoaștem scriitorii” și lecturile publice; chiar și forțarea vizibilității USR prin imprimarea unor fragmente de proză sau poezie pe mijloacele RATB, aparițiile la TVR Cultural și TVR 1, publicarea de tablete în „Jurnalul Național” – ultimul proiect fiind abandonat din lipsa de consecvență a scriitorilor față de rigorile și termenele impuse de presă.
A fost amintită organizarea Centenarului USR, cu finanțare de la Guvern și continuarea Festivalului „Zile și nopți de literatură” de la Neptun, înființat sub Eugen Uricaru, președintele USR între 2000 și 2005.
La capitolul ștafetă dusă mai departe, Manolescu a spus că a continuat un obiectiv al tuturor președinților USR de după Revoluție, „sprijinirea apariției revistelor literare, în condițiile în care USR nu mai e finanțată de la buget”.
Manolescu a admis și nerealizări: faptul că nu s-a tipărit o carte consacrată istoriei USR și pierderea relațiilor externe ale uniunii, în condițiile dispariției organizațiilor similare din fostele țări socialiste. Însă, după reorganizarea acestora relațiile au fost reluate, astfel încât „USR este cea mai reprezentativă asociație națională literară din Europa și probabil din lume”.

Atragerea de fonduri – esențială. „Restul e literatură”

Manolescu a prefațat intervenția vicepreședintelui Vosganian, referindu-se la Legea suplimentului la pensie privind uniunile de creație și acordarea de ajutoare de către USR scriitorilor nevoiași, care altfel ar fi supraviețuit cu greu. Manolescu a avertizat că, în noile condiții ale acordării suplimentelor la pensie și indemnizațiilor, statulul USR prevede suspendarea calității de membru al uniunii pentru neplata cotizației. „Capacitatea de a spori veniturile și asigurarea fondurilor sunt esențiale, restul e... literatură” – a conchis Manolescu.

Vosganian: „USR are excedent finaciar”

Varujan Vosganian a prezentat bugetul USR pe 2009. În context s-a amintit că în trecut USR a pierdut sume considerabile de bani și datorită administării defectuoase, dar nu a dat vina pe nimeni – „astea au fost condițiile de atunci”.
Veniturile sunt defalcate pe trei mari categorii: venituri curente (chirii, filiale, venituri din utilizarea caselor de creație), timbrul literar (din 1994) și venituri atrase (lecturi publice, programe, sponsorizări etc.). Veniturile curente au sporit de la 1,9 milioane lei (2001) la 3,9 milioane lei (2009), taxa de timbru a fost de 450.000 lei (2009) și veniturile atrase prin programe, 382.000 lei (2009). În total, 4,917 milioane de lei, o dublare față de 2005 – „obiectiv asumat și îndeplinit”. Varujan a ținut să spună că „sunt venituri sustenabile, nu sporadice, ele vin in fiecare an de acum înainte”. El a mai spuscă „la cheltuieli, cea mai importantă este susținrerea financiară a revistelor literare, care a crescut de la 300.000 lei la 1,300 milioane lei”. El a apreciat totalul cheltuielilor curente la circa trei milioane lei.
Așadar, bugetul USR pe anul 2009 are venituri de 4,917 milioane lei, cheltuieli de 4,597 milioane și un excedent de 320.000 lei. În consecință, „Uniunea nu are datorii față de stat, nici la plata salariilor angajaților”.
La cererea celor din sală, dar și a președintelui Manolescu, raportul comisiei de cenzori prezentat de Viorel Lică a fost scurtat la maximum, adică... redus la partea finală. Cu toate acestea, răbdarea unora dintre delegații la Conferința Națională s-a cam evaporat, aceștia părăsind sala ticsită de lume pentru o binevenită pauză pe holurile Teatrului Național.

Polemici mai mult sau mai puțin... cordiale

Deosebit de animate au fost intervențiile delegaților, mulți dintre ei depășind cu mult cele trei minute alocate în deschiderea ședinței. Primii au vorbit Corneliu Antoniu, șeful filialei nou-înființate Galați-Brăila, Irina Petraș (realeasă în fruntea USR Cluj) și Cassian Maria Spiridon (președinte al filialei USR Iași). A urmat poetul Peter Sragher, care l-a atacat fără menajamente pe Nicolae Manolescu: „nu mai vreau un președinte care conduce USR din străinătate, nu mai vreau un președinte care, în loc să facă politica USR, face politică și care în ultimii patru ani și-a premiat toți angajații de la revista pe care o conduce. Nu mai vreau un președinte care primește 50.000 lei deși stă numai în străinătate, nu mai vreau un președinte gășcar”.
Arcadie Suceveanu a invitat de pe acum noua conducere a USR la Chișinău – să vină și dl. Manolescu la Chișinău, chiar dacă i-a declarat atinși de „morbul vetusteții” pe unii scriitori basarabeni.
Scriitorul ieșean Lucian Vasiliu a ridicat problema colaborării cu Securitatea a membrilor conducerii USR, citind un document CNSAS din care rezultă neimplicarea sa alături de fosta poliție politică. Imediat după aceea, Horia Gârbea a lansat un apel la solidaritate de breaslă.
Mult mai puțin conciliant a fost prozatorul Sorin Mărculescu. El a acuzat caracterul nestatutar al adoptării actualului statut al USR, adăugând că „Manolescu va conduce prin telefon USR, din moment ce a înființat funcția de vicepreședinte”. Manolescu a intrat în polemică, replicând că, deși plecat din țară, a fost prezent mult mai des la întâlnirile uniunii decât Mărculescu. „Este absolut dezonorant să vii cu argumentul prezenței mele la USR!”, a spus Manolescu. Din sală a intervenit Mircea Micu: „Fără abuzuri, Manolescu, că nu ești Băsescu!” Mărculescu a continuat să conteste vehement înființarea funcției de vicepreședinte – punctul 25 litera a din Statutul USR. A intervenit și Varujan Vosganian: „de ce nu ați pus pe ordinea de zi la început, când aveați ocazia, ca să veniți acum cu acuze!”

„E trist că Paul Goma nu e implicat în activitățile USR”

După intervenția lui Stelian Vicol, director (din 2004) al revistei „Porto Franco” a Societății Scriitorilor „Costache Negri”, a urmat la cuvânt poeta Carolina Ilica. Ea a felicitat conducerea USR pentru „întinerire” (primirea de noi membri) și pentru reînființarea secției de literatură pentru copii și tineret. Dan Cristea Ion a atins un subiect sensibil: „e trist că Norman Manea și Paul Goma nu sunt implicați în acțiunile USR, iar Paul Goma a refuzat calitatea de membru al USR”. Pe aceeași idee a mers și Liviu Ioan Stoiciu, care l-a propus pe Goma președinte de onoare al USR. Manolescu și Vosganian au replicat că l-au invitat pe Goma să se alăture USR, dar acesta a refuzat.
Stoiciu a opinat că finanțele USR nu arată chiar așa de bine, numai revista „Noua literatură” înghițind 100.000 RON. A atins și problema controversatului Statut: „dacă tot suntem în Congres, putem avea și dreptul schimbării statutului!” Din sală, mai multe voci au replicat în surdină: „ noi am venit aici pentru alegeri, nu pentru dezbateri la statut”.
Valeriu Stancu a ținut să precizeze că revista „Convorbiri literare” e finanțată din chiria de la „Casa cu absidă” din Iași, Ioan Coja i-a avertizat pe scriitori să fie mai preocupați de pericolele care amenință România, iar criticul Laurian Stănchescu a adus în discuție necesitatea unor locuri în care scriitorii să se simtă bine, în cadru... neconvențial.
Prof. univ. dr. Livius Ciocârlie de la Timișoara a fost foarte deschis, declarând: „mă simt apărat, ca pensionar, de actuala echipă”!
Prozatorul Mihail Grămescu a echilibrat balanța: „se pleacă de la premisa ceaușistă că tot Manolescu va fi președinte. Pe lista de alegeri sunt patru scriitori și un politruc. Să alegem un scriitor!” Seria luărilor de cuvânt a fost încheiată de actorul Ștefan Radoff, susținător al președintelui Manolescu, care a vorbit despre „înfierările dintre scriitori, nepotrivite pentru o organizație de elită”.

Cinci candidați și programele lor

La ora când cei cinci candidați la șefia USR și-au prezentat programele, delegații (destui dintre ei veniți noaptea, cu trenul) erau deja obosiți. Din sală s-au auzit propuneri ca să se treacă imediat la vot, pentru că programele sunt deja cunoscute de pe site-ul uniunii. Scriitorul Constantin Stan a anunțat că, dacă nu va fi lăsat să-și expună programul, chiar și în variantă concentrată, își va retrage candidatura.
Seria expunerilor a fost deschisă de Ștefan Agopian, care a propus „un program de criză”. A fost întrerupt de scriitoarea Doina Cetea de la Cluj, care i-a atras atenția să scoată mâna din buzunar atunci când se adresează colegilor. Agopian i-a replicat că își sprijinea... spatele, ceea ce a produs rumoare în sală. Agopian a evocat „banii cheltuiți fără aprobare legală din partea consilului USR – vezi revista Noua Literatură. USR nu poate sprijini o revistă mai mult de șase luni, termenul în cazul revistei Noua Literatură fiind de un an și nouă luni”.
În ordine alfabetică, a urmat Nicolae Breban, care și-a exprimat intenția de a pune imaginea și prestigiul USR pe primul loc.
Toți candidații au fost solicitați să dea o declaratie semnată, pe proprie răspundere, că nu au colaborat cu fosta Securitate și că nu au făcut poliție politică. Nicolae Breban s-a simțit dator să adauge, pentru colegi, că el a avut de suferit din partea securității, evocând momentul retragerii de pe piață a romanului „Bunavestire”.
Dan Cipariu a promis că va rezolva „problema de comunicare internă” pe care o are uniunea, prin publicarea unui Anuar al Scriitorilor Români și a unui buletin de informare de tip NewsLetter, care vor fi distribuite fiecărui membru. A propus ca la viitoarele alegeri toți membrii USR să aibă acces la vot prin mijloace electronice și a promis fonduri europene de nu mai puțin de 3,7 milioane euro pentru refacerea sediului USR, bazându-se pe o promisiune a primarului de București, Sorin Oprescu.
Nicolae Manolescu l-a sfătuit să nu se încreadă prea mult în astfel de promisiuni, având și el parte de destule de-a lungul mandatului. El a pledat pentru „redefinirea raporturilor dintre Stat și USR și asumarea rolului Statului”, dar și pentru revista „Noua Literatură”, „care nu e finanțată integral de USR ci din multe alte surse”.
În fine, Constantin Stan a evocat cele trei crize prin care a trecut USR: criza de legitimitate la începutul anilor ’90, criza de identitate și criza de management. A opinat că ultima rămâne în continuare o provocare. Conștient de consecințele juridice, a pledat pentru revenirea la numele de Societatea Scriitorilor Români. Nu au lipsit nici înțepăturile la adresa președintelui în exercițiu, acuzat că și-a făcut un coleg contracandidat „dobitoc agitat”. Acestea fiind spuse, s-a trecut la vot.

„Votul de aur”

Punctul principal pe ordinea de zi a fost alegerea președintelui Uniunii Scriitorilor din România pe următorii patru ani. Cinci candidați s-au înscris în această cursă, dintre care doar doi cu șanse reale: președintele în exercițiu, Nicolae Manolescu și romancierul Nicolae Breban, proaspăt academician, care a mai ocupat funcția de vicepreședinte al USR.
După cinci ore de dezbateri, punctate de replici tăioase și numeroase acuze, cele 344 de voturi exprimate au înclinat balanța în favoarea realegerii criticului Nicolae Manolescu în funcția de președinte al Uniunii Scriitorilor. Lui Nicolae Breban, care a obținut 76 de voturi, i-a lipsit un singur vot pentru a accede la balotaj, în turul II. Pe locurile următoare s-au clasat Dan Mircea Cipariu (38 voturi), Constantin Stan (34 de voturi) și Ștefan Agopian (17 voturi). A doua zi, la reuniunea Comitetului Director, spre mulțumirea cvasi-generală, Varujan Vosganian a fost confirmat ca prim-vicepreședinte al Uniunii și responsabil cu finanțele.
Cristian Ghinea