Schita de roman


Saracia generala din Romania a inceput sa se manifeste printr-o noua religie, ceea a banilor.
Sa luam un caz oarecare: Gheorghe a terminat o facultate si cu speranta s-a avantat in randurile somerilor. Dupa 3-4 ani de servicii ocazionale care nu-i ofereau posibilitatea de a-si pune in valoare calitatile, zilele au inceput sa semene, din ce in ce mai scurte, plictisitoare, cu aceleasi cautari si framantari parca fara sfarsit.
Intr-una din aceste zile, in timp ce se uita la televizorul color primit de la bunicii lui, care oricum nu-si mai permiteau sa piarda timpul la telenovele sau alte prostii (cum le ziceau), el isi aduce aminte fragmente din sutele de pagini de matematica sau biologie sau stiinte politice (sau ce alte discipline s-or fi studiat la facultatea lui). Inca mai stie mare parte din ce a invatat. Dar azi la interviu nu l-a intrebat nimeni daca stie criteriile dupa care se masoara calitatea unui produs finit, nu l-a intrebat nimeni cum se manifesta o sarcina electrica punctiforma la diferite distante in spatiu... L-au intrebat doar niste banalitati pe care le-au trecut intr-o fisa pe care era scris mare numele lui, ca si cum acele cateva randuri l-ar defini complet. El era bine crescut, cu frica de Dumnezeu, si la majoritatea raspunsurilor a ezitat deoarece a avut anumite contacte cu ce i se cerea, dar modestia lui nu-i permitea sa le considere relevante. Aceste ezitari au dus la ratarea inca unui interviu. Si acum sta la televizor si isi aduce aminte cum a venit la alt interviu un coleg mai slab la toate decat el, pe care-l cunostea din facultate (parca a si repetat un an sau doi), care le-a spus angajatorilor tot ce au vrut sa auda, chiar daca el era departe de cel pe care-l descria.
La televizor erau stirile. Un patron care nu stia sa vorbeasca corect se plangea ca a fost dat in judecata si-l ameninta pe acuzator cu moartea. Lui Gheorghe nu-i venea sa creada ca acel om isi permite sa vorbeasca asa in fata a milioane de romani. El mai auzise de acel om, stia ca este un capitalist bogat, care-si permite sa cumpere orice. Dar au banii forta de a transforma un om mediocru intr-un om puternic? Pana acum crezuse ca un om puternic este un om de valoare, cu o anumita cultura si inteligenta, care prin vointa si forta care il caracterizeaza reuseste sa ajunga un simbol care sa-i inspire in sens pozitiv pe cei tineri. Totusi, acel patron era un om puternic si singura sa calitate era ca stia sa atraga banii si sa-i inmulteasca in nestire. Chiar de dimineata a auzit doi pusti care vorbeau admirativ despre el in scara blocului: "Sti ba ce i-a zis lu' ala? L-a injurat meserias de tot, nu mai stiu ca a zis dar dupa aia, cica, a zis..aaa..cum era..ahaa, fi antena ce tare e: Ba boule, te ingrop in bani baaaa, pe tine si pe ma-ta si pe tot neamul tau de tzaranoi, si a zis asta de fata cu toti reporterii aia si celalalt facuse pe el de frica, credea ca sare pe el sa il omoare.... Da ba, e tare de tot, i se rupe-n paispe de toata lumea, am auzit ca fra-su lu' Micutzu l-a vazut la un chef era cu 2 bucati buneee, si le-a pus p-alea sa-l linga pe buric in vazul tuturor si a scos un teanc de bani si l-a aruncat la barman si a zis ca daca el traieste bine sa traiasca toata lumea bine ca in seara asta da el de baut..."
Daca pana acum lui Gheorghe nu-i venea sa creada ca se poate asa, acum nu mai stia ce sa creada. Sistemul sau de valori a fost atacat puternic ani la rand si pana la urma a cedat. "Trebuie sa fac si eu bani. Cum are dobitocul ala o masina ca aia si eu nu-mi permit nici sa-mi iau o Dacie la mana a doua? E mai destept ca mine? E pe dracu, a furat de a stins...si totusi a stiut cum sa fure." Si Gheorghe a inteles ca in ziua de azi daca ai bani esti destept. "Oricum ai face banii, atat timp cat iti merge treaba, esti destept. Cui ii pasa de sinceritate, de frumusete, de cei din jur? Cine vrea sa faca ceva pentru altii e un prost. Daca nu crezi in tine, daca nu vrei sa ajugi mare prin orice metode esti un prost."
Soneria ii intrerupe gandurile. "Cine sa fie?" Era mama lui, fusese de dimineata la biserica si a zis sa treaca si pe la el la intoarcere, sa-i aduca niste legume pe care le-a primit de la tara.
- Ce-i cu tine, te vad abatut? Mai iesi si tu din casa ca-i frumos afara, bucura-te de viata.
- Bucura-te de viata... Cu ce bani, mama? La cat platesc intretinerea aici...macar sa ma bucur de caldura pe care o cumpar...
- De ce imi zici tot timpul de bani? Eu si cu taica-tu nu am fost bogati niciodata, si nu ne-am plans. Bucuria nu are legatura cu banii.. Desi ceva bani nu ne-ar fi prins rau.. Chiar azi ne-a vorbit parintele de bani: a spus ca tot mai multa lume isi intoarce fata de la Dumnezeu pentru a face bani. Ei cred ca daca se ascund de Dumnezeu atunci cand mint si fura, cand o sa ajunga boieri si o sa se uite din nou la Dumnezeu, El o sa-i primeasca... Dar Dumnezeu stie tot si banii nu o sa mai aduca fericire, banii devin o boala care-i macina si niciodata nu o sa fie destul...
- Lasa ca-i stiu eu pe astia... Da' parintele de unde a avut bani sa-si ia masina de mii de dolari? La biserica face pe cuviosul si cand nu mai stiti voi de el...
Au mai vorbit de una, de alta, maica-sa a recunoscut ca si ei au ceva greutati financiare, dar a zis ca o sa treaca, ca toate trec daca ai pe cineva alaturi; l-a intrebat din nou cand are de gand sa se insoare ca incepe si el sa imbatraneasca si se obisnuieste singur si nu e bine sa ramana singur, ca omul e facut sa-si gaseasca pereche... Dar deja Gheorghe nu o mai auzea; dupa ce a inchis usa in urma ei si-a zis ca o sa faca el bani pentru tot neamul, si o sa-i dea si ei sa nu se mai chinuie sa munceasca, si ea o sa-i multumeasca si o sa fie toti fericiti. Nu conteaza cum urma sa faca banii, scopul scuza mijloacele, iar banii erau pentru el un scop.
A doua zi a avut un nou interviu, in timpul caruia nu s-a mai recunoscut. A mintit, a zis orice pentru a fi angajat, a inventat recomandari care stia ca nu vor fi verificate, si toate aceste fara nici o emotie, fara sa clipeasca macar. Peste trei luni a fost dat afara din firma, fiindca era banuit ca a furat bani, dar directorul nu a putut dovedi nimic. A fost destul de destept sa scape, iar pana la urma vina a cazut pe director, care dupa ce a acoperit gaura din banii lui a fost si el dat afara si a ramas falit. In timp, a invatat cum se invart banii si a inteles ca ar putea sa castige mai mult. A renuntat incet la Dumnezeu pentru a-l sluji cum trebuie pe noul sau stapan.

Va urma?