Te-am asteptat din suflet in suflet de clipa.Respiratia mi se unduia ca o pisica de fiecare asteptare longitudinala si latitudinala...Pe strada intunecata sareau ganduri neterminate si te-asteptam invatand ca timpul poate pedala incet, foarte incet, timpul poate intoarce mareele mai mult decat incet, mai rar decat rar...

Ieri cand ne-am intalnit imi zambeai, imi zambeai mie...Imi priveai ochii si-mi vedeai sufletul incins in furtuna si ploaie. Oboseala mi-a lasat o grimasa.Si lumea... o vedeam atunci doar prin fum inecacios cu frunze ofilite si flori mucegaite si zapada maro, topita... pe jos.

Cand mi-ai luat mana in mana ta, florile reinvatat-au roua si frunzele verzi... Cand mi-ai luat mana in mana ta s-a nascut o lume noua, pentru acea zi care-mi surasese doar cand te-am vazut. Mainile noastre pareau sculptate din totdeauna impreuna, dintr-un singur trunchi de copac...

La masa de lemn, emotii desculte dansau a primavara...Se invarteau mana in mana pe toata suprafata dintre noi...Infloreau ghiocei si brandusi si viorele...albastre ca ochii tai...printre cestile noastre de cafea, printre cupele noastre de vin fiert. Radioul canta tril de privighetoare si intoarcerea randunicilor din tarile calde...la mine in inima.

Ti-asteptam sarutul sa-mi aduca si vara in suflet,ca de fiecare data...