poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ stejarul
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-09-04 | | Înscris în bibliotecă de BSB
Hai să coborâm, hai înapoi în odaița noastră! Nu mi-e frică de ploaie. Am să-i cer părintelui Gherasim o sobiță, am să aduc lemne, am să fac focul; tu să nu faci nimic. Să stai în pat și să fii cât ai să vrei de posomorât; n-are să-mi fie frică; mă multumesc cu oricare chip al tău. Haide înapoi și lasă-mă să stau la picioarele tale! Nu am să te
supăr cu nimic, n-am să mă mișc, n-am să respir, nici n-ai să mă simți. Dacă are să-ți fie foamne, am să-ți aduc lapte cald și pâine proaspătă. Am să mă duc pe lac cu părintele Gherasim și am să prind chefali; dacă nu ți-or mai place chefalii, am să mă duc pe plajă, până departe, la pescari, și am să-i rog să răscoleasca marea ca să dea de scrumbii. Știu cum vrei scrumbiile: fripte la grătar și stinse cu sos de untdelemn și lămâie; mai avem un bidon de untdelemn grecesc; hai cel puțin până terminam bidonul! Am să mă duc departe pe câmp, până am să găsesc bostanie unde să mai fie pepeni. In septembrie, pepenii nu mai sunt buni, dar îți jur că am să caut unii să-ți placă! Și dacă are să-ți treacă foamea, am să-ți pun o țigară bună în țigaretul de chihlimbar, am să-ti aduc taciunele în palmă, să aprinzi. Și în fumul albastru al țigării tale, am să descopar visele mele cele mai frumoase. Hai inapoi! Daca n-o să-ți placă țigara, am să-ți aduc o narghilea, să fumezi dimineața până seara, în vârful patului, ca sultanii. Și dacă după ce fumezi are să-ți fie somn, am să-ți cânt încet un cântec pe care nu l-ai auzit niciodată, nu-l știu încă, dar îl simt în inima mea; un cântec despre o fată proastă care nu crede în altă fericire decat să-ți fie sclavă. Și dacă după ce ai să te trezești are să-ți fie frig, am să-ți iau mâinile într-ale mele și am să le încălzesc cu răsuflarea mea. Și dacă are să-ți fie dor de mine, am să-mi lepăd veșmintele și am să mă lipesc de tine, atât de cuminte sau de nebună, cât ai să vrei tu. Nu am să mă împotrivesc niciodată, nici unuia din gesturile tale - și dacă la urmă nu-ți va mai fi de ajuns dragostea, ci vei vrea moartea mea, am să stau fericită în mâinile tale, să mă sugrumi - numai vino înapoi, te rog!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate