poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2002-04-29 | |
Imi plange vioara pe umarul sterp.
Pe cel drept arde luna. Cum e cand visezi? E ca atunci cand iti cotrobaie vantul prin buzunare? Scriu pe intuneric si mi-e teama sa nu mi se incalece cuvintele. Scriu intuindu-mi semnele, fara ca sferele luminii abandonate in ziua de maine sa imi mai ajute caderea in nimicnicie. Intotdeauna am scris mai bine in intuneric, fara sa imi urmaresc degetele ce incearca sa ghiceasca punctele de suspensie. Scriu in speranta... Scriu in speranta cuvantului urmator. Simptomele sperantei apar devreme si se spune ca nu dispar niciodata. Inca o boala incurabila. ( Oamenii de stiinta se simt depasiti de situatie. De situatia fara iesire... fara speranta... Trebuie sa fie si un premiu Nobel pe aici pe undeva.) Dwarka a fost intuita sub ape, iar Mudra a venit drept indiciu. Evrika! E noapte... sub apa... mi-e teama sa nu mi se incalece cuvintele.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate