FLUTURAȘUL CAPTIV(1)

De multe ori mama, care ne urmărea cu grijă jocul prin curte, ne învăța să iubim vietățile. Acestea, spunea ea, suferă ca și noi, numai că nu au glas să vorbească.
Cum eram cel mai mare copil în familie,și băiat, mă bucuram de anumite avantaje, printre care și acela de a merge, de multe ori, la oraș. De obicei o însoțeam pe mama sau pe bunica mea.
Într-una din aceste vizite în oraș, trecând prin
iarmaroc(2) – târgul de vite - , am descoperit că acolo se instalase menajeria(3) unui circ. Spre marea mea bucurie, mama m-a luat să vizităm animalele sălbatice ale menajeriei. Vedeam pentru prima dată aceste minunate creații ale naturii. Teama și uimirea mă copleșeau. Leii și tigrii, maimuțele și lupii erau închise în cuști cu
zăbrele(4) de fier, bine ferecate. Se pare că imaginea m-a urmărit de-a lungul săptamânilor următoare, pentru că, ajuns acasă, mi-a venit ideea să-mi realizez propria menajerie.
Era un obicei mai vechi al meu; de a realiza acasă – în mic – ceea ce vedeam eu, pe unde mergeam – în mare. Și cum, prin grădina casei noastre nu mișunau lei și tigri, iar prin copaci nu se zbenguiau maimuțe, am folosit ce-mi era mai la îndemână: fluturii. Aceștia erau din belșug; mai ales în grădina de zarzavat sau în grădinița cu flori. O cutie de chibrituri mi-a slujit drept cușcă pentru închis “fiara” înaripată.
Este de înțeles că „prinderea” ei a fost o
nimica toată(5), pentru mine. Mă specializasem în prinderea insectelor direct cu palma sau, cel mult, utilizând cămășuța. Din acest motiv, mai tot timpul purtam cămășuța descheiată și pe deasupra pantalonașilor scurți.
Am introdus cu grijă fluturașul alb în capacul cutiei, dinainte pregătite. Cu un ac cu ață, am cusut marginile libere ale cutiei, “zăbrelind” astfel „cușca”. Bucuros de ispravă(6) m-am dus la mama să-i arăt noua mea relizare:
„- Uite, mamă, ce-am făcut eu! O cușcă, ca la circ!”
Mama s-a uitat cu atenție la jucăria mea, s-a uitat la fluturașul închis, ce avea aripile îndoite în colțurile cutiei, apoi mi-a spus:
„- Vezi tu, fluturii sunt făcuți să zboare și să se bucure de libertate. Ai făcut un lucru rău când ai închis aici fluturașul. Trebuie să-i dai, imediat, drumul, să se bucure și el de soare!”
Mi-am dat seama că făcusem iar o șotie(7) . Bucuria mi-a dispărut, am lăsat ochii în jos și-am rugat pe mama să desfacă cutia.
Cu multă grijă, ea a desfăcut țesătura de ață, a deschis cutia, și a aruncat fluturașul spre cer. Soarele se înroșea spre apus, dar era încă mult deasupra orizontului.
Fluturașul, în salturi jucăușe, a zburat sus, tot mai sus,chiar în direcția soarelui, pierzându-se în lumina lui.
Atunci am înțeles, pentru prima dată, ce înseamnă libertatea.

(1)captiv- prizonier, lipsit de libertate.
(2)iarmaroc - târg (piață ) unde se vindeau vite, cereale etc. într-o anumită zi din săptămână ( la Botoșani,
miercurea ).
(3)menajerie - loc amenajat în care sunt ținute animalele
sălbatice ale unui circ.
(4)zăbrele - gratii.
(5)nimica toată - de foarte mică importanță, foarte ușor de îndeplinit.
(6)ispravă - faptă deosebită; poznă.
(7)șotie - poznă; obrăznicie; faptă rea.