Erau doi tineri îndrăgostiți, Max și Cornelia, care se pregăteau de bacalaureat. Într-o seară, cum se plimbau mână-n mână pe malul Someșului, deodată căzură la pământ ca secerați.După câteva clipe, când își reveniră, Cora îl liniști pe Max: - Nu-ți face probleme. Știu de la mama. Tocmai au intrat doi draci în noi. Poimâne,în loc să mergem cu gașca la Băișoara, luăm autobuzul de Sântcrai, la popa Geoagă, să-i alunge.
Odată ajuns acasă, Max mai învăță ce mai învăță, și apoi se culcă. Pe la miezul nopții ,dracul ce intrase în el îndrăzni să-l trezească.
- Mii de scuze Max, dar te implor nu mă duce duminică la popa Geoagă, că pentru mine, scoaterea din sufletul tău, însemnă pieirea, praful și pulberea. Îți jur, stau și tac chitic în colțul meu, nici n-o să mă simți, mai ales acum când trebuie să înveți pentru bacalaureat.
- Și apoi ...până când trebuie să te țin?!
- Până la paștele cailor.
- Adică toată viața?!
- Îți zic un mare secret. Paștile cailor pică în fiecare an pe 14 iulie. În ziua aceia binecuvântată, ies din oameni toți dracii pedepsiți și se întorc în Iadul natal.
- Atunci de ce se mai fac exorcizări dacă de paștile cailor mergeți de bună voie?!
- Oameni și oameni. Unii de-abia așteptă să se deie în spectacol. Parcă ar fi cine știe ce mare merit al lor personal că s-au căpătuit cu câte un drac speriat . Mă suporți până atunci?
- De ce nu?
-O singură rugăminte am.Ferește-te de muzica ce depășește volumul de 30 de wați. Că nu mă mai pot controla. Încep să dansez “ în draci”! Deci fără discoteci.
- Vorbeai de draci pedepsiți. Cum ai călcat pe bec?
- Pe mine mă cheamă Doko. Pe colegul meu ajuns la prietena ta îl cheamă Loko. Ce-am făcut? Ceva îngrozitor, ți s-ar ridica părul măciucă dacă ți-aș spune. Eu cu Loko ne-am îndrăgostit de aceiași drăcoaică, frumoasă trăznet. Muly o cheamă. Pot zice că suntem cu toții cam de aceiași vârstă. Și Loko mi-a întins o capcană să mă înlăture. Dar odată cu mine a căzut și el în ea. Măcar atâta satisfacție am. Dormi, să te apuci mâine de învățat cu mintea limpede.
Întradevăr, Max învăță toată ziua și făcându-se seară merse la întâlnire cu Cora. Dar era sâmbătă seara și când zici sâmbătă seara, zici discotecă.
La locul de întâlnire, pe Cora o aștepta un Max fără nici un chef de viață.
- Ce sunt eu, Muma Pădurii ,de mă aștepți cu mutra asta acră?!
- Am căzut și m-am lovit la șold. Nu pot merge la discotecă .
- Așa deci! strigă ea cu priviri tăioase. Loko al meu are dreptate! Doko al tău este un ticălos. Dacă ții cât de cât la mine, mâine îl duci la popa Geoagă!
- De unde știi că Loko are dreptate?
- Mi-a povestit de-a firan-n păr cum s-au derulat lucrurile.
- Și mie mi-a povestit Doko.
- Înseamnă că te-a mințit.
- De ce n-ar fi mințit Loko?
- Pentru că eu simt cine minte și nu!
- Ne învârtim în jurul cozii. Dacă ții și tu la mine , ce atâta poveste, îi ducem pe-amândoi la Sântcrai.
Auzind Doko și Loko cum li se pecetluiește soarta, începură să plângă și să-și implore fiecare gazda să renunțe la orgolii prostești, că amândoi poartă o vină egală în conflictul ce l-au avut în iad și că nici unul din ei nu-i mai breaz decât celălalt!
Cora se făcu foc și pară pe Loko al ei.
- Nimic nu urăsc mai tare pe lumea asta decât minciuna. Ai profitat de încrederea mea! Mai făcut de râs.Piei drace! ...Dragă Max, sunt întrutotul de acord, mâine luăm autobuzul de Sântcrai.
Lui Max i-se făcu însă milă de draci.
- Lasă-i în pace. Ce-i dacă nu mergem două luni la discotecă?
- Vrei să rămânem împreună? Atunci mâine la 10 te găsesc în autogară! și Cora îl părăsi cu nasul pe sus,trufașă.
Rămas singur, Max îl luă nervos la rost pe Doko.
- Loko i-a povestit totul. Mie de ce nu mi-ai zis nimic?
- Să nu te plictisesc.
- Dă-i drumul.
- Lucrez în același schimb cu Loko la cazane. Fiecare cu cazanul lui, unul lângă altul. Ce-mi dă prin cap ? O chem pe frumoasa Muly să-mi vadă oamenii cum stau în bitum clocotit și fumează relaxați!
- Și ce-i așa de grozav în niște fumători?
- Înseamnă că habar n-ai ce-i Iadul. O strictețe de cazarmă. Opt ore de fiert, nici cheliile nu li se văd din bitum! Înțelegi? Loko, a doua zi nu se lasă nici el mai prejos. O cheamă pe Muly. Ai lui, nu numai că fumau, trăgeau și la măsea! A treia zi, când vine Muly, ai mei,fumau, beiau și jucau cărți! Muly căzută pe spate de admirație. Nu-i nimic, îmi zice Loko, pe mâine, ai mei o să iasă din cazan și-o să danseze ! Bine că mi-ai spus tontule! și a doua zi mi-am adus casetofonul la secție. Când a intrat Muly, am dat drumul la casetofon și cum aranjasem cu oamenii, săriră cu toții din cazan la dans.Loko, numai zâmbea verde. Ai lui nici o mișcare. Și aici este aici! Intră șeful de tură.Vede ce vede. Tu și tu! La director! Eu de ce ?! strigă Loko. Ai mei sunt cum scrie la carte. Nici un cuvânt! Amândoi la director! Asta a fost Maxime.
- Sugerezi că Loko te-a turnat?
- Altfel cum? De ce, când a intrat Muly n-a dat și el drumul la muzică pentru ai lui?! Și imediat apoi, apare șeful de tură?
- Logic,trebuia atunci să fii pedepsit numai tu.
- Crezi că poți judeca limpede când viața îți atârnă de un fir de păr?
- Îți promit solemn. Stai liniștit, te scot eu la capăt. Cum amândoi erau căpoși, Max nu se mai văzu cu Cora până în prima zi de bacalaureat. Ea, cu o privire înaltă, inabordabilă. Nici nu se salutară.După bacalaureat,catadicsiră doar în fața listelor cu reușiții să se îmbrățișeze convențional, și apoi o luară în direcții opuse. Abia în seara de 14 iulie, din întâmplare , treceau amândoi pe lângă vechiul lor loc de întâlnire. Când se văzură, săriră în sus de bucurie, și cu niște pași împleticiți, la cât de strâns erau îmbrățișați, o luară de-a lungul Someșului .
- Nu te-a îndemnat Doko să mă inviți la discotecă, dar după ce eu intru, tu mă lași singură în iadul decibelilor?! Să ajung în ziare urcată pe pereți?
- Ba da!
- Ai văzut! îl sărută ea insistent, ca o ciocănitoare,LoKo al meu era bun, bun, iar Doko al tău,rău rău.
- Dar altceva, nu ți-a cerut? De exemplu să te urci pe bloc ca să admiri priveliștea orașului?
Max izbucni în râs. Doko se caracteriză pe sine și pe Loko ca draci ușori. Erau însă și draci grei. Bătrânii din consiliul de administrație ai Iadului. Din când în când, câte unul dintre aceștia înebunea subit după o viață de stres și epuizare, cum Iadul este o instituție care funcționează perfect, ceva în genul căilor ferate japoneze. Aceștia sunt întradevăr periculoși. Nu mai țin cont de nimic. Dacă nimeresc în cine știe ce suflete fragile, slabe de înger, le ademenesc pe acoperișul blocurilor, să se arunce în gol.
Dar Max puse capăt jocului, curios să afle dacă Loko a fost întradevăr vinovat pentru venirea șefului de tură.
Cora rămase cu gura deschisă, îngrozită de obtuzitatea lui.
- Nu ți-ai dat încă seama?! Muly i-a turnat pe amândoi.
- De unde știi?!
- Pentru că l-am descusut ca la poliție pe Loko al meu. Muly este laborantă în cadrul secției. Secretara șefului de tură trebuie să iasă la pensie. Muly îi vizează postul. Facem pariu că în momentul când Doko și Loko se prezintă la șeful de tură, dau în anticamera lui peste o Muly distantă ?...care le zice : Așteptați un moment, domnul șef de tură vorbește la telefon cu marele Scaraoski , și Cora își depuse pe obrazul lui Max un sărut ușor, tip zefir, înainte de-ași spune ultimul cuvânt: N-ai nici o șansă să te pui cu spiritul meu analitic!
Cât despre dracii grei ,ce să vă zic? Unul la un milion dacă ajunge prin părțile noastre. La noi în țară sunt zece preoți specializați în exorcisme. Dar dacă unul din foștii membri ai consiliului de administrație ajunge într-un suflet singuratic, timid, căruia îi este rușine să meargă la preot?! Ce se întâmplă atunci? Am ezitat mult. Doko și Loko le-au dezvăluit tinerilor noștri descântecul prin care sunt alungați din suflete dracii grei. Este un mare secret, dar îmi asum răspunderea,dau publicității acest descântec, poate că sunt și posedați fără venituri, care nu-și permit un bilet de dus întors la unul dintre cele cele zece lăcașuri și atunci renunță resemnați la salvare. Deci cum se procedează fără ajutorul exorcistului? Îți prinzi buzele cu degetele și le întinzi către urechea stângă în care zici de trei ori:
Du-te! Du-te! Du-te! El te v-a întreba : Cine să meargă?! Răspunsul v-a fi categoric: Tu, tu, tu! Dacă s-a prins foarte tare de sufletul tău, v-a întreba iar: Eu,eu, eu?! Fiți tari pentru că dacă reușiți să-i răspundeți și de data asta, atunci el pleacă definitiv. Chiat tu! Chiar tu! Chiar tu!