Spre China din Mogoșoaia-45

A amâna un pic, a câștiga un pic!

Unii dintre noi nu aveau viza de Hong Kong, necesară întoarcerii în China, după vizită, așa că Sue a decis să amânăm cu o zi plecarea la Hong Kong, răstimp în care aveau să se perfecționeze toate demersurile necesare.
- Poate că nu ar fi bine să ne întoarcem la Beijing fără a fi putut vedea una dintre marile mândrii ale Chinei-spuse Sue, cu un aer ghiduș.
Toți așteptam o nouă surpriză care să mai adauge o filă la această călătorie de vis.
-Până ne vor sosi vizele pentru colegii care nu le au, vom face o călătorie pe ...”Șarpele suspendat”, Hangzhou Bay Bridge. Acest pod a scurtat distanța de la Shanghai la Ningbao de la 400 la 249 de kilometri, este construit peste golful Hanghou și este cel mai lung pod de traversare maritimă din lume.
Uimirea, dublată de bucuria de a vedea cel mai lung pod peste mare din lume, era umbrită de temerea că nu vom ajunge la Hong Kong.
- Nu vă temeți, promisunea făcută este datorie împlinită! Nu așa se spune în România?Mâine nu dar poimâine sigur vom merge la Hong Kong! Ne vedem dimineață să parcurgem drumul peste Golful Hangzhou. Plimbarea peste cel mai lung pod peste mare, din lume, nu va înlocui drumul la Hog Kong.
Acest pod începe în partea de nord al Jinshan, o suburbie a Shanghaiului. Amplasarea într-o zonă predispusă la : cutremure, vânturi extreme ce se manifestă în timpul sezonului de taifune, maree uriașe, în delta lui Yangțî, a fost o mare provocare. Valuri înalte de peste 25 de metri nu sunt o raritate în acest golf. Analiza tuturor vicisitudinilor la care avea să fie supus viitorul pod a durat mai mulți ani. Proiectul final al podului a fost finalizat în anul 2003 dar acest plan situa podul undeva mai departe, spre est. Conducerea locală din Shanghai a respins planul de la centru și s-a concentrat pe favorizarea portului Yangshan, păstrând poziția lui de port dominant și totodată îmbunătățind accesul la ansamblul celor trei porturi: Beilun, Zhenhai, port din estuar și vechiul port interior, fluvial Ningbao, Portul de Ningbao.
În anul 2006 Portul Ningbao a fuzionat cu portul vecin cu Zhoushan rezultând un port combinat prin direcțiile de transport și tipurile de marfă manipulate. Cele 744 de mii de tone de marfă manipulate în anul 2012 fac ca acest port să ocupe un loc în fața portului Shanghai, loc de prim port al lumii ca volum de tone metrice. Legătura cu peste 560 de porturi ale lumii plasate în opeste 90 de țări ne poate da o imagine mai elocventă asupra diversității direcțiilor pe care își desfășoară activitatea.
Se mai amâna mirajul cu o noapte dar atunci când dormi timpul se scurtează așa că am plecat cu toții cu gândul de a ne odihni. Parcă nu era cazul să mai mănânc ceva dar am dorit să beau un alcool mai tare. Mai băusem Maotai, băutura care alături de Scotch Whisky și Cognac Brandy realizează triunghiul reprezentativ diplomatic al alcoolurilor în lume.Am intrat în restaurant, am comandat băutura la care poftisem știind că nu este o băutură ieftină. Prețul relativ mare este justificat în primul rând de faptul că această băutură se produce într-un singur loc . Dacă este să dăm crezare directorului celei mai mari firme producatoare de Maotai din China, domnul Yuan Renguo, "Poti face o bomba atomica oriunde, dar nu poti face Maotai decat in Maotai" . Maotai nu se obține din fructe, ci din cereale. Principalele materii prime sunt: orezul, costreiul, grâul, mălaiul și meiul. Se produce prin fermentație și distilare, întreg procesul durând aproximativ cinci ani! Faptul că se produc numai 10.000 de tone de Maotai pe an face ca prețul unei sticle de 500 ml să se ridice la 100 de dolari dar dacă băutura este mai veche de trei ani prețul crește direct proporțional cu vechimea. Transparent, dulceag , cu un gust ușor înțepător, Maotai are 53% concentrație alcoolică dar consumul lui nu arde gura sau gâtul, nu dă deranj stomacal și nici dureri de cap chiar dacă depășești măsura. Adesea este folosită ca medicament existând mitul că cei care au consumat constant această licoare care conține și elemente nutritive, proteine și vitamine, au fost protejați împotriva bolilor de ficat și de stomac.
Am băut 100ml de licoare și am fugit la cameră. Dușul călduț m-a făcut să-mi doresc cât mai curând patul, amânând pentru dimineața însemnările zilei..
Nici nu știu când a trecut noaptea și m-am trezit mult prea devreme. Colegul meu de cameră, cu trupul adunat de parcă ar fi fost un prunc în burta mmamei, sforăia încetișor iar suflarea lui făcea să i se miște părul alb din jurul capului de parcă ar fi fost aureola unui sfânt. Noținea de „cel mai lung pod din lume”a fost o cunună de lauri spre care au tins, rând pe rând chinezii și americanii deopotrivă. Bussins Insider a realizat un top al celor mai mari poduri din lume și mi s-a părut interesant
-Vasco da Gama este un pod suspendat care traversează râul Tagus în apropierea Lisabonei, în Portugalia. Este cel mai lung pod din Europa, cu o lungime totală de 17.200 de metri; podul traversează estuarul râului Tagus legând orașele Sacavém și Montijo. Construirea podului a început în 1995 și traficul rutier a început pe 29 martie, 1998, după doar 18 luni .
Podul Jintang Bridge ste un pod construit în insula Zhoushan, cel mai mare arhipeleag din China. Acesta este de asemenea cel mai mare pod Trans-oceanic din regiune cu o mărime de 26. 540 de metri, care leagă Insula Jintag și Yhenai Ningbo. De reținut și faptul că acesta este al treilea cel mai lung pod din China, după Hangzhou Bay Bridge și Donghai Bridge.
-Podul -Tunel Chesapeake Bay-Virginia a fost construit pe timpul a 42 de luni între anii 1958 și 1964, acesta a fost deschis traficului auto la 15 aprilie 1964. Complexul face legătura, peste golful-estuar Chesapeake din NE S.U.A., între orașul Norfolk și Cape Charles și este format dintr-o alternanță de poduri și tunele. Patru insule artificiale marchează capetele celor două tuneluri săpate sub canalele maritime Thimble Shoal și Chesapeake; ambele tuneluri au mai mult de 1 500 m fiecare, mai lung fiind tunelul de sub Thimble Shoal Channel (1750 m). Întregul pod are o lungime de 17,4 mile, adică 28,320 metri.
-Podul Atchafalaya Swamp Expressway-Luisiana Podul de peste râul Atchafalaya a fost finalizat în anul 1973 și este situat în statul Louisiana din SUA. Lungimea podului este de aproximativ 2900 de metri.
- Podul Donghai-China are o lungime de 32.500 metri. Podul face legătura între Shanghai și zona industrială a orașului. Podul are porțiuni prin care poate fi traversat și de nave de tonaj mare sau de vapoare de croazieră foarte înalte. Înălțimea maximă a podului este de 420 m.
-Podul Runyang are o deschidere de 1490 de metri. Podul este construit peste cel mai mare râu din China, Yangtze și a fost dat în folosință pe data de 30 aprilie 2005. Uriașa construcție deține șase benzi de circulație și are o lățime a punții de 39,2 m.
-Podul Hanghzou Bay a fost deschis publicului în luna mai 2008. Acesta este un pod pe cabluri cu șase benzi de circulație în ambele sensuri, care face legătura între districtul Ningbo Cixi la Sud, cu regiunea Jiaxing la Nord. Construcția a început pe data de 8 iunie 2003, iar finalizarea a avut loc pe 14 iunie 2007 și are o lungime de 22,4 mile
Lista competiției constructorilor ar putea continua dar cred că este suficient.
Am coborât tiptil din cameră, cu rucsacul pe spate și borseta pe umăr , la restaurant.Dacă aseară m-am răsfățat azi am continuat răsfățul și în loc de cafea am comandat ceai de crizanteme. Sue a apărut ca un abur și mi-a cerut voie să se așeze după ce mi-a adresat salutul tradițional. Am întrebat-o dacă dorește și ea un ceai și mi-a răspuns că nu este o oră chiar potrivită, replică ce mi-a dat o senzație de disconfort.
M-am cufundat în gânduri încercân astfel să salvez ceva din eroarea comisă.
Încercam să vizualizez la viteză mare cei 600 de experți care au muncit timp de zece ani la proiectarea acestei minuni. Încercam să-mi imaginez cum arătau cele două macarale, una de 2200 de tone, cealaltă de 3000 de tone , care au montat structurile de oțel ce au înlocuit piloții de beton.
Unul după altul colegii au apărut și după ce am servit masa am pornit în această nouă aventură a cunoașterii. Șoseaua pe trei benzi dus, trei benzi întors era netedă și mersul cu autobuzul nu se resimțe decât în foarte mică măsură la unele dintre îmbinările platformelor podului.
Răsăritul se oglindea în valurile care se vedeau peste tot, pe dreapta și pe stânga podului, pe toată suprafața lui. Valurile mărunte nu trădau cu nimic faptul că în perioada musonilor se ridică până la 25 de metri.
La capăt de linie am coborât să ne dezmorțim, am făcut câteva cumpărături de mărunțișuri și am cumpărat vederi cu podul. Timpul a trecut pe nesimțite și întoarcerea nu mi s-a mai părut atât de spectaculosă.
Teoria inginerului Eiffel folosită la construcția vestitului turn, teorie privitoare la acele curburi care preiau forța vântului și o descarcă spre structurile de la bază a fost preluată și aplicată în mod minunat.
Taxa de 80 de yuani pe vehicul, pentru circulația pe pod, nu mi s-a părut exagerată. Viteza maxim admisă, de 80 km pe oră ne-a asigurat posibilitatea să ne bucurăm de un peisaj de vis, dându-ne senzația de plutire între cer și apele mării.