Omul și Iubirea

În lume sunt fel și fel de oameni, mai urâți, mai frumoși, sunt oameni prea buni și sunt oameni foarte răi, câțiva le au pe toate, mulți nu au nimic, sunt din aceia ce se cred superiori și din aceia ce sunt considerați inferiori, majoritatea dintre ei au un sens în viață, cativa cred că-s o greșeală…
Viața pe care o trăiește omul este de cele mai multe ori nedreaptă din toate punctele de vedere, dar punctul slab pe care îl atinge uneori destul de adânc este sufletul. Oamenii sunt precum plantele, au nevoie de rădăcini să se nască și să supraviețuiască, de lacrimi să nu se usuce, de căldură să nu se închidă în sine, au nevoie de lumină ca să vadă realitatea, de oxigen să nu le pălească naturalul și de iubire să nu se ofilească, ci să înflorească mereu. Privind aceste ființe cu ochii sufletului, reușim să scoatem la iveală că de fapt ele mai au nevoie de unele “gesturi” specifice iubirii, fără de care sentimentul este incomplet. Din totalitatea acestor “gesturi” cele mai semnificative sunt:
-Sărutul : acesta dă senzația de apropiere față de persoana iubită, reprezintă un fel de garanție a legăturii ce s-a stabilit între doi indivizi și are un efect plăcut dacă te pricepi să “impresionezi”. Sărutul romantic se oferă pe buze, cel de respect și de duioșie, de drag, se oferă pe frunte și obraji; Toate variantele dau o dovadă că îi pasă cuiva de tine, sincer te și simți bine.
-Îmbrățișarea : aceasta conferă un gen de refugiu duios și cald, atunci când te simți o persoană singură, tristă, sau pur și simplu reprezintă încă o dovadă că îi este drag cuiva de tine și dorește să te simtă mai aproape de sufletul său; Simți un foc la inimioară când te cuibărești în brațele cuiva, sincer ai putea să și dormi în liniște fără să fi deranjat.
-Dormitul : doar dormitul, nu mai mult, alături de persoana iubită dă un plus de apropiere sufletească, o încântare de a-i simții respirația odată cu a ta, duioșia de a dormi la pieptul tău și impresia de a avea în preajmă un înger păzitor; iar dimineața o privire care să te alinte indiscret.
-Sexul : are rolul de a îmbina cele două ființe într-una singură, reprezintă o contopire între “cer și pământ”, este o plăcere carnală ce oferă multora senzații tari și într-adevăr o legătură mai stânsă între “practicanți”. Însă o relație nu se bazează doar pe așa ceva, ci pe respect, iubire și încredere.
-Mesajele și Declarațiile de dragoste : au rolul de a demonstra iubirea pe care o poartă îndrăgostiții între ei. Acestea întețesc într-un fel relațiile, le încheagă sau le formează la un anumit moment. Bineînțeles au valoare mai mare dacă sunt culese din suflet, sunt adevărate și dacă folosesc la obținerea unor relații de lungă durată, nu pentru aventuri de o noapte, o zi sau cine știe ce alt motiv.
-Comunicarea : are rolul de a face cunoscute sentimentele, dorințele, de a spune prin viu grai, față în față ceea ce te frământă, gândul ce nu-ți dă pace, de a-ți vedea visul împlinit, de a ieși învingător câștigând bătălia inimii și dobândindu-ți jumătatea. Prin faptul că vorbești cu o persoană, rezolvi toate neînțelegerile și obti ceea ce-ți dorești, dar în cazurile sigure și mai importante, treci la fapte.
În lumea de azi și în dragoste, avem cu toții parte de eșecuri, uneori bine meritate, iar alteori nemeritate și greu acceptate, unele din diferitele greșeli săvârșite, iar altele din prea multă bunătate arătată. Uneori, parcă ai impresia că ar exista o regulă, după care-ți joacă inima, sau o roată care se învârte de prea multe ori greșit. Câteva dintre cazurile întâlnite, sunt exemplificate mai jos:
-Varianta 1- Călcâiele îți iau foc după o persoană care nu este înteresată de tine, dar care, învăluită de mister îți acceptă “oferta” din lipsă de ocupație sau din mândria de a avea cât mai mulți/te pretendenți/te, cu care e de știut ar vrea să practice tot tacâmul, după care ADIO. Această relație durează de obicei puțin dacă nu ești “conform cerințelor” sau poate dura mai mult, dar este ca o piesă de teatru în care tu ești victima, iar acea persoană este un ucigaș în serie. Prin această sintagmă se face cunoscut “modul de operare”, adică vă vedeți rar, nu prea ieșiți împreună în locuri publice, nu te sună aproape deloc, riști să afli oricând de la diferite persoane că mai are pe lângă tine 1-8 pretendenți/te, iar la întrebări nu-ți răspunde niciodată concret ;Ex: Î: Pe unde ai fost săptămâna asta? R: Pe ici pe colo!
-Aici suferi tu-
-Varianta 2- Cuiva îi bate inima doar pentru tine, pentru acel cineva tu ești lumea, însă ție nu-ți place persoana. Totuși să nu se simtă chiar așa de abandonat/ă, accepți să-I fi un/o prieten/ă bună, apropiată, însă involuntar, acelei persoane îi provoci o creștere a sentimentelor, astfel își ia inima în dinți și încearcă să te convingă să-i fi mai mult decât amic/ă. Tu îi explici situația, îl/o refuzi, dar el/ea nu înțelege nimic sau nu vrea să suporte realitatea, începe să plângă, chiar să se și îmbete și să facă “circ”. După această încurcătură, se calmează, mai doarme, se trezește din buimăceală și-ți trimite mesaje de iubire, de iertare că a băut și chiar îți face dedicații dacă sunteți într-o discotecă/club, prin care îți spune că te iubește. Dacă ție nu-ți place persoana, sau vă înțelegeți prea bine ca prieteni încât nu puteți deveni iubiți, pe tine toate te lasă rece, chiar dacă pe undeva îți pare rău de el/ea. De aici rămân doar întrebări fără răspuns, ca de Ex: De ce nu mă vrea, nu mă place?; De ce am eu ghinion de fiecare dată?; De ce trebuie să sufăr, mereu tot eu?; Cu ce e mai bun/ă altul/alta decât mine?; Ce să mai fac, pentru ca el/ea să vrea să fie cu mine?
-Aici suferă el/ea-
-Varianta 3- Sunteți doi îndrăgostiți, v-ați văzut, v-ați plăcut, aveți o relație care merge bine deja de o perioadă destul de lungă, chiar vă înțelegeți minunat și sperați să rămână tot așa, însă într-o zi ceva se schimbă la unul dintre voi.
El/ea începe facultatea, merge pentru prima dată la servici, are de făcut o călătorie departe de casă pentru o perioadă nelimitată de timp, astfel intră în contact cu alți oameni, alte personalități, o nouă lume ce ii oferă lucruri noi, unele dintre ele incitante. Astfel, relația se răcește, el/ea a cunoscut pe altcineva, tu nu mai ai importanță, ai fost bun/ă când încă nu a dat față cu adevărata lume, acum ești un nimeni, te rănește prin vorbe, prin mesaje, te face de râs în fața prietenilor, se crede superior/oară pentru că există noul/a el/ea. Mai târziu își dă seama că a greșit, își cere iertare, te vrea înapoi, tu fiind înțelegător/oare îl/o accepți, un timp merge bine, după care îți face din nou aceași fază și dă vina tot pe tine el/ea nu se vede vinovat/ă de nimic. Această fază ți-o face de câteva ori, dar ultima oară o pateste urât; se învârte roata, cu toții o plătesc la o adică.
- Aici suferă unul din voi sau ambi în unele cazuri-
Privitor la exemplele date mai sus, am ajuns la câteva concluzii din păcate reale și întâlnite tot mai des:
C.1: Cel ce are suflet bun și iubește sincer, suferă de fiecare dată, fiindcă pune suflet în toate, îi pasă de majoritatea din jur, încearcă să-i împace pe toți, pe cât posibil să nu-i facă să sufere,iar pe lângă suferința sa, o plânge și pe a altora.
C.2: Cel ce are suflet rău, nu iubește cu adevărat, este nepăsător, provoacă suferințe pe care nu caută să le aline, ci să le înmulțească, face în așa fel încâ lui să-i fie bine, nu altora.
C.3: Când te simți singur și ai vrea să ai o relație, nu găsești pe nimeni care să te placă, să te respecte și să te merite. Nu e bine, căci nu există nici măcar un “exemplar” și atunci, de ce nu există.
C.4: Când ai mai mulți pretendenți nu prea arătoși, dar de altfel minunați și poți să alegi pe care-l vrei, nu-ți place, nu-ți trebuie nici unul. Nu e bine, că există prea mulți și simți că te sufocă și ideea.
C.5: Ai suferit cândva, și-a bătut cineva joc de tine, atunci a fost rândul lui, dar când vine rândul tău, tu nu poti face asta, că nu-I genul tău și chiar de ai vrea, nu te lasa inima, că întâlnești persoane de care nu merită să-ți bați joc.
C.6: De multe ori, după ce o relație eșuează, unul dintre parteneri nu știe să aprecieze în continuare relația amicală, ci rupe orice legătură. Dar, totuși cele mai multe cazuri, spre binele nostru, consideră valabilă relația amicală, este un lucru important în viață.
C.7: Simți uneori că iubești, dar nu ști pe cine. Stai și meditezi în tăcere, gândindu-te la foști/te prieteni/ne, la actualii/lele sau la cum ai vrea să arate persoana pe care vrei să o iubești, unde se află ea, când va apărea, dacă nu există încă. În unele cazuri întâlnite, cel/cea pe care ai impresia că îl/o iubești este aproape de tine, dar nu îl/o poți avea; a fost cândva al tău/a ta însă acum nu îl/o mai poți avea sau îl/o poți avea, însă preferi să fi liber/ă.
C.8: Iubești și ești iubit/ă, îți place, însă de multe ori simți nevoia să fi liber/ă, să poți face ce vrei, fără prejudecăți, să nu depinzi de nimeni, să nu fi ca la un interogatoriu cu multe întrebări întrebătoare după săvârșirea fiecărei acțiuni. În mare vrei “să faci și să ai tot ce îți dorești fără să plătești”.
În întreaga viață trebuie să fim atenți la mișcările ce se practică în jurul nostru,să fim buni doar cu cei ce merită, cu restul trebuie să fim duri, căci altfel ești călcat în picioare, să ne cântărim sentimentele și să ne căutăm cu răbdare perechea, să ne judecăm de mai multe ori gândurile înainte de a le expune, să încercăm să ne raportăm la ceea ce știm sincer că ni se potrivește, să nu țintim prea sus, e de ajuns dacă țintim la nivelul mijlociu, nu vom fi situati mai jos decât grandomanii, ei sunt criticați, pe când noi,nu.
Întotdeauna trebuie să fim noi înșine, să arătăm prietenilor întreaga colecție de fețe pe care o avem, pentru a ști cu cine își împart sentimentele și ideile, astfel ei vor constata dacă merităm să facem parte din viața lor.
Trebuie să știm să pășim pe un drum cu mlaștini, să nu ne scufundăm, pe o cale plină cu spini, să nu ne înțepăm, pe o cărare cu vișini, să nu ne pătăm și pe marginea prăpastiei, să nu ne surpăm.
De fiecare dată când iubim avem impresia că totul în jurul nostru e atât de minunat, totul prinde culoare și gust plăcut, e ca într-un basm din trecut, chiar dacă în realitate viața de fapt e întunecată cu puține raze de soare, fără miros de vară și se aseamănă cu o cireașă amară.
Când ești tânăr, dulce și frumos, ești comparat cu o mașină străină, după care toți fluieră și o admiră, dar când deja ai îmbătrânit ești demodat și ruginit, ești vândut și înlocuit.
În lume există mulți oameni ce sunt considerați bogați, pentru că au diferite bunuri materiale, obiecte de valoare, lucruri scumpe și rare, dar de fapt ei sunt oamenii săraci. Cei ce sunt cu adevărat bogați sunt cei înzestrați cu bunuri spirituale de cea mai mare valoare, ce în viață se pot mândri cu minunata bogăție de suflet, iubirea.
Oricâte greutăți întâmpinăm în drumul anevoios al vieții, să le rezolvăm pe cele urgente, pe unele să le evităm și tot timpul să fim mândri de noi dacă nu am făcut un lucru, poate că e mai bună “ceața”, dacă am acționat rapid, poate că am “liniștit apele” și să nu cădem în abis când suntem “ofiliți”, ci să urcăm spre univers când suntem “renăscuți”.

~7.11.2004~