MOSUL

Statea sprijinit de zidul bisericii. O camasa alba, si o pereche de pantaloni cenusii, toate curate. Primul lucru care l-a izbit au fost ochii lui. Avea ochii tulburi, mici, cufundati in gavanele tamplelor. Parea chiar ca nu vede nimic in jur. Strangea in mana dreapta o sacosa neagra, de panza, goala, impaturita cat o batista. Mana stanga ii era inclestata pe un baston. Mana ii tremura puternic. Era aplecat foarte mult de sale.
Omul trecea ca de obicei dimineata spre serviciu, prin fata bisericii, cand, in dreptul usiii bisericii, l-a zarit. Era postul sfintilor Petru si Pavel. Avea 40 de mii in buzunarul de sus al camasii. Cinci paini. Se gandea chiar ce bine ar fi daca I-ar scoate Dumnezeu in cale un amarat, sau un cersetor. Si iata-l. Acolo. la 4-5 pasi de usa bisericii. Un batran la 80 de ani. Pentru cateva clipe, s-a vazut in locul lui pe sine. El era acolo. In locul batranului. El strangea o plasa neagra, goala, in mana.
S-a dus tinta la batran, a scos o hartie de 10 mii ( o paine si ceva ), si i-a intins-o. In numele lui Iisus Hristos… De acolo, din ochii tulburi ai batranului, a tasnit parca o luminita de recunostinta. De supriza. Cu mana tremuranda, batranul a luat bancnota, in timp ce el, fericit, a intrat in biserica. Acolo, s-a rugat. Pentru el s-a rugat. Doamne, voi ajunge poate batran. Voi ajunge neajutorat. Nu voi avea pe nimeni care sa aiba grija de mine. Eu pe mine m-am miluit astazi, aici. Eu stateam, fara nici un ajutor in afara Ta, rezemat de biserica. Batranul acela, cu obrajii supti, cu ochii tulburi, aplecat de sale, cu mainile tremurande, eu eram. Mie mi-am dat de pomana. In numele Tau mi-am dat mie, Doamne. Doamne, I-as mai da batranului inca o bancnota. De atatea ori, am intalnit cersetori sau amarati carora le-am dat cate putin. Lasa, imi spuneam, ii voi mai intalni. Si nu i-am mai intalnit niciodata. As vrea sa ii mai dau batranului acestuia inca o bancnota de o paine si ceva La icoana Sfintei Paraschiva, omul a spus Ingerasul, Tatal nostru, si din nou Ingerasul. Simtea atat de mult nevoia sa ii spuna lui Dumnezeu ca el este, pe lumea oamenilor atat de tari, si mari, un copil. Un copil neajutorat. Iesind afara, omul se indrepta direct spre batran. In numele domnului Iisus Hristos… si ii intinse bancnota de 10 mii de lei…Batranul o lua cu mana stanga, si din nou, ochii lui tulburi se oprira cu mirare asupra lui. Mana ii tremura puternic. Sarmanul batran. Nu avea pe nimeni intr-ajutor la varsta lui. Omul simti ca inima lui se frange, ca o paine se frange, de suferinta batranului.
In drum spre serviciu, se mai intoarse odata, sa il priveasca pe batran. Batranul, aplecat de sale, se straduia sa isi puna bancnota in portofelul din buzunarul din spate al pantalonilor.
Doamne, cata suferinta nevazuta este pe lumea asta. Oameni buni, fiti buni. Oameni buni, fiti calzi la inima. Oameni buni, fiti milostivi cu deznadajduitii acestei vieti. Oameni buni, cand daruiti, pe voi, oameni buni, si mari, si dragi, va miluiti. Oameni buni, ma gandesc ca acolo, langa usa bisericii, batran, neputincios, aplecat de sale, cu mana tremuranda, cu ochii afundati in gavanele tamplelor, Sfanta Paraschiva pe mosul Dumnezeu mi l-a scos in cale…