poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-06-21 | |
***
te-ai inspaimantat? e moartea, sora buna cu seninul, uite-o cum se-ncolaceste, sarpe beat, pe gatul meu, are gust de bere neagra si e verde ca veninul, are plete de matase si se crede dumnezeu... *** Iar mi te luara la ochi si iarasi pusera nedumeririle lor pe seama existentei tale, mai concis ca ultima oara, iar iti asezara moaca pe ziduri de biserici si te maimutarira in fel si chip, tu iar taci ca muta si te uiti aiurea la pamantul care ti-a ramas sub unghii, de pe cand te trageai de poarta raiului ca sa nu te duca dorul de cel mai bun soldat al tau spre iad, unde isi facuse mare armie cu toti nemultumitii si te afurisea intruna luciferitorul tau dintai, iar te incuscrisi cu dezamagirea si iti facusi nepoti de mucava care lasara ak-uri si thompsoane printr-o garsoniera de-a ta, de langa Pom. Ala iar tremura sub minciunile lui cand e vorba de tine, tremura zgariind cu unghiile boante de polac ajuns in varf, cu trufia nemaiintrecuta decat de longevitate, si ii mai scapa destele prin gaura scaunului de lemn de trandafir, pe unde i se scurg podoabele sa vaza cardinalii ca e barbat, nimeni nu mai stie ce rost ai si, mai ales, ce rost are restul in preajma ta. Si, ca de obicei, te inlaturi din tine, din ei, din veacuri, din tot ce ai inventat ca sa te ascunzi, sa nu se prinda boborul ca esti mai singur ca el, ca esti multumit de ce-ai gasit cand ai venit si te-ai hotarat sa le faci scrisoare, prima data, spunandu-le ce si cum sa faca, testamentul tau, pasa-mi-te, pana cand te-au convins ca, na, nu erau nici dupa chipul si asemanarea ta, ci tu erai dupa chipul si asemanarea lor, ca ei te facusera pe tine, nu tu pe ei, din spaimele si nestiintele lor, egocentric, nepasator, neascultator, de te-ai hotarat sa le spui ce sa asculte mai intai, le-ai trimis decalogul neputintelor tale, daca tu, unul, nu poti, ei, mai multi, macar cate una fiecare, trebuie sa poata, din cand in cand. Mai tarziu, ti-a placut ca si-au pastrat limbile si porturile babiloniene si, din vorba-n vorba, din grai in grai, au ajuns sa creada ca o nevasta de paispe ani si jumatate e o fecioara, care a visat Sburatorul si a ramas grea, de nu credea nici tamplarul ce isi spunea cand statea cu carafa de vin singur la masa cioplita de calfe. Si ai zis ca daca nu il vrea el, macar sa-l creasca, ca ai tu grija sa-l omori si ai spus ca e al tau, ca sa-l vanda mai scump, ca nu mai era buna prima scrisoare, primul testament, l-ai schimbat, i-ai mintit ca pleci si le mai spui o data ce sa faca dupa plecarea ta, vaidenoiul plecarilor tale de barzoi si venirilor tale de cocor dar astazi si maine. Amin
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate